Bună dimineața tuturor! În această dimineață mă bucur să vă scriu de la World Information Architecture Day 2013 , de unde voi sintetiza pentru voi cele mai interesante idei legate de arhitectura informației, usability, user experience și managementul informației.

Web architecture optimization on behalf of eye tracking studies

– Oferă informațiile esențiale pentru cititorii site-ului tău în primele 10 secunde petrecute pe site, localizându-le optim în secțiunea cea mai vizibilă a paginii: above the fold (în primul ecran pe care îl vede utilizatorul, fără să dea scroll) sau în coloana din stânga, în partea superioară a paginii.
– creșterea factorului de ”usability” poate duce la accesarea mai rapidă a informațiilor relevante pentru utilizator, iar, în acest sens, un test de ”eye tracking” poate dezvălui metode esențiale de îmbunătățire a unui site.
– au început să fie realizate și studii de eye tracking pe dispozitive mobile, însă sunt limitate la tablete de minim 7 inchi, fiindcă se pierde din relevanța conținutului
– un studiu de eye tracking relevant poate ajunge să coste 4000-4500 euro pentru analiza unei campanii de complexitate ridicată
– tipul de clienți care realizează studii de eye tracking nu se regăsesc doar în mediul online, ci și în mediul offline: studii aplicate la reacția consumatorilor la modul de aranjare al produselor la raft sau la programe TV sau spoturi publicitare difuzate online.

Cum aleg companiile mari agențiile pe care le vor ca parteneri în zona de digital development

– unul dintre cele mai importante criterii este ca agenția să demonstreze că are personal pregtit, care înțelege provocările legate de web development și care poate gestionate integrarea multiplelor sisteme complexe pe care o companie le folosește (spre exemplu, Cosmote)
– arhitectura informațională a unei companii (exempluȘ Cosmote) cuprinde o serie de elemente complexe: telecomunicații, puncte de informare, canale de publishing, pachete de date, servicii de plăți online, platforme de ecommerce, terminale de comerț din magazine integrate în sistem , un sistem de client service, site-uri mobile sau aplicații mobile etc.
– toate acestea platforme, instrumente și canale trebuie integrate pentru a livra o experiență constantă pe orice canal și orice terminal, care să se ridice la standardele impuse de brand
– criteriile de alegere a unei agenții de către un client: reputație, recomandări, expertiză, prețuri, încredere
– modul în care o agenție poate câștiga încrederea unei companii: prin răbdare, prin aprecierea și respectarea procedurilor organizaționale, prin prezență constantă și discuții cu clientul, pentru a învăța despre acesta, prin timp scurt de răspuns, prin demonstrarea prin rezultate a cunoștințelor declarate și prin rezolvarea problemelor de securitate a informațiilor, alături de onestitate, respect reciproc, aprecierea sistemelor complexe, aderarea la proceduri și deadline-uri și înțelegerea și cunoașterea consumatorului.
– o companie vrea, de la o agenție digitală: simplitate, economie, soluții, transparență, experiență, încredere, rapiditate, servicii integrate
– pentru a construi o relație de durată cu o agenție digitală este nevoie de răbdare și de viziune, iar rezultatele apar, mai degrabă, pe termen mediu și lung
– compania trebuie să creeze un ecosistem în care agenția să poată învăța, dar să și fie protejată de presiunile din alte departamente ale companiei, pentru a putea lucra și dezvolta proiectele.
– scopul Cosmote este ca aprobarea și evaluarea proiectelor propuse de către agenții să fie făcută de persoane din companie foarte apropiate de această activitate, pentru a îmbunătăți deciziile și rapiditatea acestora (CEO-ul companiei ar putea să nu aibă informații suficiente despre zona digitală).

Interacțiunea dintre design și conținut

– UX designer și content manager – acestea sunt cele două entități care coexistă și lucrează la proiectele de web development, însă în faze diferite ale proiectului
– acest lucru determină probleme de sincronizare, legate de lipsa de coordonare a părților implicate (designeri, developeri, copywriteri etc.)
– de aceea content managerul trebuie să lucreze direct cu designerul, iar designerul trebuie să aibă cunoștințe minime legate de conținut
– UX înseamnă: branding, functionality, usability și conținut
– utilizatorii nu vizitează un website pentru design, ci pentru a căuta informație, pentru a-și rezolva o problemă etc.
– doar designerii intră pe site-uri pentru a vedea design-ul și pentru a-l analiza
– scopul design-ului este, în primul rând, unul legat de o funcționalitate cât mai bună, însoțită de un aspect estetic potrivit
– o resursă foarte bună legată de abordarea de brand care are integrate funcționalitate și design: Voice and Tone
– site-ul unui brand trebuie să fie memorabil și să poată fi reprodus mesajul central, chiar dacă ar putea fi dat mai departe cu anumite variații
– un site nu va avea impact datorită fonturilor sau culorilor folosite, ci datorită poveștii pe care o spune
– clienții nu au capacitatea de a vizualiza rezultatul final al muncii unui designer, de aceea trebuie cumulat conceptul vizual cu povestea spusă prin conținut
– conținutul este cel care contează cel mai mult pentru utilizatori
– agenția trebuie să îi dea reprezentatului companiei toate instrumentele și informațiile de care are nevoie pentru a susține aprobarea proiectului în interiorul companiei.

Improving the UX of a mature product
– ”We are in the business of creating experiences”
– aceste experiențe sunt create prin: active user research, visual and interaction design, information architecture, product management partnership, product development partnership
– nu poți lucra cu un produs în mod eficient dacă îți întrerupe munca creativă (spre exemplu, atunci când editezi un clip, productivitatea îți va scădea dacă trebuie să cauți comenzile de care ai nevoie în aplicația pe care o folosești)
– pentru e reuși să îmbunătățești un produs matur, trebuie să testezi funcționalitățile sale pe utilizatori experimentați, care au utilizat produse similare, dar care nu îți cunosc produsul
– produsul, pentru a fi iubit și folosit, trebuie să impună o perioadă de învățare scurtă în utilizarea sa
– crește ușurința de a descoperi funcționalitățile produsului sau serviciului
– riscurile care intervin la un produs/serviciu matur rezultă din complexitatea crescută a acestuia și de aglomerarea de opțiuni prin update-uri repetate
– filozofia de bază trebuie să se centreze în jurul simplității și a intuitivității utilizatorilor, la care se adaugă compatibilitatea cu obișnuințele acestora, cauzate de utilizatea îndelungată.

Mai jos aveți feed-ul de Twitter al hashtag-ului oficial, #WIAD, pe care îl voi folosi și eu pentru a transmite ce se discută la București, alături de celelalte 14 orașe din toată lumea.

În final am văzut o aplicație directă despre ce au reușit să facă designerii de la Grapefruit cu site-ul online pentru achiziție de bilete la CFR și vă pot spune că propunerea lor ne-ar face tuturor viața mai ușoară!

Pentru mine, WIAD 2013 a fost o surpriză foarte plăcută, iar calitatea prezentărilor și interactivitatea din timpul sesiunilor de Q&A au fost excelente. Fiindcă am scris un articol stufos și cred că, pentru mulți dintre voi, o versiune sintetizată a informațiilor prezentate astăzi ar fi mai utilă, așa că voi reveni cu un nou post în zilele următoare. De asemenea, temele dezbătute astăzi la conferință m-au inspirat pentru câteva articole viitoare, pe care le voi scrie în săptămânile ce urmează.

Îi mulțumesc echipei Grapefruit pentru invitație și îi felicit pentru implicarea în proiectul WIAD. A fost o experiență foarte utilă și interesantă! Ne vom revedea cu siguranță anul viitor.