Anul trecut am fost pentru prima dată la World Information Architecture Day în România și am făcut live blogging de acolo, strângând informații prețioase pentru proiectele la care urma să lucrez. Poate că discplina organizării lucrurilor pe care o am bine înrădăcinată în modul de a lucra mă ajută să înțeleg mai bine importanța acestei discipline în economia produselor digitale în care funcționăm, lucru ce m-a făcut să fiu foarte interesată de discuțiile despre IA (Information Architecture) care urmau să aibă loc la WIAD.

Sâmbătă, în 24 de orașe din 15 țări răspândite pe 6 continente au avut loc dezbateri și prezentări despre ce înseamnă arhitectura informației și care este rolul acesteia în toate proiectele online în care suntem implicați (și nu numai). Echipa Grapefruit, singura agenție de digital product development de pe plan local, a pus la cale un panel interesant de speakeri, cu experiențe profesionale extrem de diverse. Am reușit să spicuiesc câteva idei esențiale din prezentările lor și mi-au plăcut în mod deosebit aspectele practice ale IA, fie ele în cazuri de bune practici sau eșecuri.

Lucian Georgescu, Managing Partner, GAV – B2B = Back to content

Domnul Georgescu a vorbit despre transformarea energiei pozitive în PR negativ în crearea de contexte și conținut, așa cum a făcut social media managerul lui Lars von Trier în cazul campaniei pentru notoriul Nymphomaniac. De asemenea, discuția a continuat către ideea centrală că relevanța poveștii este cea care dictează valoarea sa pentru public. Faptul că toți am devenit autori a făcut să scadă valoarea poveștilor pe care le spunem. La acest fapt s-a adăgat și elementul de template care încadrează acum toate poveștile care se spun, ce par să fi fost deja toate istorisite. Concluzia cu privire la piața locală și valoarea financiară care se asociază talentului de a spune povești bune, fie că sunt pentru branduri sau nu, este una nu prea optimistă, în viziunea domnului Georgescu:

”În România, povestea nu s-a plătit bine niciodată.”

Corina Saftescu, Director Editorial, CTRL-D – Conținutul de nișă. Cu un ochi la prezent și unul către viitor

M-am bucurat foarte mult să o aud vorbind pe Corina, nu doar fiindcă o știu de multă vreme și consider că opiniile sale bine argumentate și scriitura sa sunt de foarte bună calitate, ci și fiindcă sunt conștientă de provocările pe care le înfruntă creatorii de conținut de nișă de calitate de la noi, în special în zona de tehnologie. Așadar, m-am bucurat să am parte de de o scurtă poveste despre evoluția revistei CTRL-D și să extrag câteva sfaturi utile pentru cei care sunt interesați de crearea și marketing-ul pentru aceste zone:

– conținutul de nișă atrage după sine o abordare mai profundă, dat fiind că se adresează unor comunități foarte bine specializate
– în aparență, subiectele sunt limitate ca număr, însă o explorare mai atentă a zonei de interes va duce la dezvăluirea unor resurse importante de informație
– publicul este unul educat, pretențios, bine informat, atent la detalii
– implicarea publicului este mai dificil de realizat
– comunitatea CTRL-D numără, în prezent, mai mult de 22.000 de persoane
– poziționarea revistei colective este aceea de a educa publicul prin oferirea de resurse teoretice și practice
– CTRL-D abordează publicul extrem de divers pe care îl au (nu doar ca segmentare socio-demografică, ci și în privința nivelului de instruire) printr-un mix de articole care să se adreseze fiecărui microgrup
– este foarte important ca în crearea conținutului de nișă utilizatorul să vadă dovada unor indici ai credibilității atunci când intră pentru prima dată pe site
– de asemenea, este nevoie de o bună cunoaștere a publicului și de o politică editorială extrem de coerentă și bine pusă la punct, pentru a asigura coerența materialelor publicate, lucru care cred că se poate aplica cu succes în cazul oricărei comunicări, fie ea de brand sau în alte contexte.

Cornel Baloleanu (Product Manager, PayU Romania) și Lucia Ciucă (Director de Marketing, eMAG) – Online payments. Business. Users. Results

Am fost extrem de plăcut impresionată de studiul de caz prezentat de acești doi speakeri, care au abordat cu transparență ce înseamnă implementarea unei metode de plată cu cardul capabilă să ofere o experiență coerentă cross-platform. Cornel Baloleanu a povestit despre soluția PayU Traffic Management System, care nu are impact doar asupra operațiunilor comerciale dintre utilizator și un magazin online, ci și asupra interfeței de plată. Astfel, după implementarea acestei soluții, eMag a avut rezultatele excelente, aduse de simplificarea metodei de plată și adăugarea opțiunii de plată cu cardul prin intermendiul site-ului în varianta mobilă:
– creștere cu 1% pe lună pentru plățile realizate de pe un terminal mobil (smartphone, tabletă)
– creștere cu 74% a comenzilor online plătite cu cardul în 2013 față de 2012.

Încă o dată, observ că este nevoie ca toți cei implicați într-un proiect atât de important precum implementarea unei noi soluții de plată să înțeleagă faptul că este o operațiune care afectează toate zonele unui business și trebuie planificată și realizată cu precizie. În cazul în care ambele părți conștientizează acest lucru și se implică 100% rezultatele sunt excelente, așa cum putem vedea în vazul eMag.

Gabriel Pătru (IAB Expert & Brand Experience Enthusiast) – The Star Wars Saga Continues: The IA Jedi
Din prezentarea lui Gabriel am extras două observații importante:
– a avea o strategie pentru fiecare mediu poate fi periculos și poate duce la pierderea direcției în comunicare sau în atingerea obiectivelor proiectului.
– strategul trebuie să muncească alături de cei care implementează munca sa în diferite zone, pentru a înțelege provocările pe care le întâlnesc aceștia în diverse contexte.

Adrian Iacomi (UX Designer & Partner, Cactus Ideas) – Bad/No IA. Good IA

Prezentarea lui Adrian a fost preferata mea, nu doar prin exemplele expuse, ci și prin claritatea modului în care a evidențiat importanța arhitecturii informației pentru un produs digital. Deși poate părea un termen extrem de tehnic, Information Architecture este o disciplină care este impregnată în toate aspectele creației și implementării unui proiect digital. Modul în care structurăm cantitățile imense de informație pe care vrem să le prezentăm publicului este esențial pentru succesul comercial al unui produs, pentru performanța unui magazin online sau pentru succesul unui serviciu oferit. iPhone-ul este un exemplu de IA care a revoluționat modul în care percepem funcționalitatea unui telefon mobil, iar ca acesta mai sunt o mulțime de exemple.

Marius Ursache, Chief Design Officer, Grapefruit – Eterni.me

Noul proiect al lui Marius Ursache, Eterni.me, creat în cadrul MIT Entrepreneurship Center, a stârnit o mulțime de reacții în ultimele săptămâni, atât în presa locală, cât și în cea internațională. Printre cei care au scris despre subiect, mai mult sau mai puțin coerent și nedistorsionat au fost Fast Company, Boston.com și CNET. Marius ne-a mărturisit că a primit reacții dintre cele mai ciudate, însă adevărul este că platforma propune un concept transparent de management al informației plecând de la o premisă simplă: dincolo de a fotografii și ”urme” digitale, noi momentan nu putem lăsa nicio informație valoroasă urmașilor noștri, în afara cazului în care scriem o carte, o lucrare, compunem muzică etc. – toate moduri de a comunica la un nivel mai subtil ceea ce realizăm în timpul vieții.

Aplicația va colecta date în urma accesului pe care utilizatorii i-l vor oferi la diferite conturi online și le va prelucra conform unui algoritm complex pentru a obține avataruri digitale reprezentative ale vieții noastre, îmbogățite cu emoții și nuanțe pe care nu le putem percepe citind pur și simplu un feed al unei persoane, precum cel de Twitter, spre exeplu. Sunt multe detalii de pus la punct încă, însă cei 15.000 de oameni care s-au înscris să primească vești despre lansarea primei versiuni a produsului sunt dovada faptului că există interes în piață pentru un astfel de concept.

Beneficii ale implementării IA: exercițiu practic

O aplicație practică a tuturor chestiunilor dezbătute la WIAD 2014, de la IA până la UX, usability si testare, sunt reflectate în exercițiul practic al echipei Grapefruit, care a realizat un site ce te ajută să completezi temuta Declarație D200 pentru ANAF. Pe D200.grapefruit.ro veți putea găsi pași ușor de urmat cu ajutorul cărora veți completa declarația (inclusiv explicații pentru modulele mai dificil de înțeles). O printață, o semnați și e gata de depus. Desigur, ANAF nu a vrut să colaboreze cu Grapefruit pentru acest proiect (așa cum era previzibil), însă echipă lucrează la a formaliza aplicația și la nivel legal. Până atunci puteți folosi aplicația cu încredere, fiindcă declarația printată este absolut legală.

Mi-ar fi plăcut să pot expune mai multe detalii despre ce înțeleg eu prin arhitectura informației și ce rezultate excelente poate aduce această disciplină atunci când toți cei implicați înțeleg cu adevărat rolul său, dar cred că voi păstra subiectul pentru un articol viitor.

Sper ca anul viitor să vă întâlnesc și pe voi la World Information Architecture Day și îi mulțumesc echipei Grapefruit pentru onoarea de a mă alege ca moderatoare a evenimentului, o activitate care începe să-mi placă din ce în ce mai mult. 🙂