Show-uri precum cel al lui Chicane de sâmbătă noaptea de la Arenele Romane mă fac să mă îndrăgostesc, iar și iar, de muzica trance și de capacitatea sa de a mă face să plutesc.
Pe DJ-ul britanic l-am mai văzut în 2012, la The Mission Dance Weekend, alături de trupa sa, însă talentul său muzical a fost pus în valoare mult mai bine în DJ setul de sâmbătă, unde am avut parte de câteva ore de muzică electronică de cea mai bună calitate.
După ce ne-au introdus în atmosferă românii Snatt & Vix cu un set de warm-up reușit, l-am primit cu mult entuziasm pe protagonistul serii!
Chicane a avut un set echilibrat, coerent, bine legat, alcătuit din piese alese după gusturile sale rafinate în zeci de ani de producție de muzică electronică. DJ-ul britanic trimitea deja demo-uri pe când avea 12 ani, iar acum, la 43, este la fel de entuziast și plin de energie ca la 20.
Chicane ne-a rasfățat cu piese melodice și remix-uri energice, care au răsunat sub cerul înstelat de iulie. Setul său plin de culoare a fost profund marcat de personalitatea distinctă a muzicii pe care Chicane o produce. I-aș recunoaște stilul dintr-o mie, fiindcă doar el știe să creeze acea ambianță armonioasă, în care te poți relaxa în totalitate pentru a te bucura de muzica sa.
I-aș fi dorit un public mai numeros lui Chicane, așa cum simțeam eu că merită, însă, din păcate, comunitatea de trance din România este încă mică, fiindcă gusturile publicului general se hrănesc mai degrabă cu producții a căror durată de viată nu trece de o vară. Euforia și starea de beatitudine din piesele DJ-ului britanic rezistă însă peste ani, iar eu ascult cu plăcere imensă de fiecare dată ”Saltwater”, care a fost lansat în 1999 (!).
Vă las cu una dintre piesele mele preferate din repertoriul lui Chicane, care îi aduce împreună pe alți doi artiști dragi mie, Ferry Corsten și talentatul Christian Burns.
După cel mai intens eveniment de muzică electronică pe care l-am trăit vreodată, Armin van Buuren: Intense în Sofia, trebuie să recunosc că mi s-a făcut dor de seturi live bine legate și energia specifică acestor clipe. E o senzație cu totul aparte să cânți alături de sute sau mii de oameni piesele care îți fac sufletul să vibreze.
Și pentru orice pasiune cere să fie hrănită cu momente frumoase, mâine seară pentru Armada Night LIVE @ Arenele Romane! TrancENDancE a pus la cale o întâlnire mult dorită între fani și câțiva dintre cei mai devotați artiști ce pun seturi axate în principiu pe trance: Christina Novelli, Aly & Fila, Snatt & Vix și Ellie White vor urca pe rând pe scenă pentru a ne încânta cu seturile și piesele lor.
Acest eveniment vine ca o urmare a succesului primei ediții Armada Night din București, care i-a adus pe W&W pentru prima dată în România! Noutatea este că, dincolo de seturile pline de energie și muzică bună, vom avea ocazia să o ascultăm pentru prima dată live pe Christina Novelli, una dintre vocile mele preferate din muzica electronică! Și Christina nu e doar o solistă vocală talentată, ci și un DJ în devenire, având ocazia să-și demonstreze abilitățile în câteva dintre cele mai cunoscute cluburi din lume.
Mă voi bucura mult de tot să-i văd și să-i aplaud pentru prima dată (pentru mine) și pe egiptenii Aly & Fila, a căror piese melodice îmi aduc aminte de fiecare dată de ce pasiunea mea pentru muzica electronică a început cu trance-ul. Și poate ne învață și cum să controlăm soarele, căci în noi strălucește puternic, dar nu prea ajunge și afară. 🙂
Snatt & Vix sunt sigură că vor fi din nou la înălțime, fiindcă seturile lor sunt din ce în ce mai bune, de fiecare dată când am ocazia să îi ascult. Evoluția lor a fost vizibilă și nu pot spune că nu mă mândresc de fiecare dată când îi văd făcând un warm-up pe cinste înaintea unui DJ precum Tiesto, Markus Schulz sau Ferry Corsten. Guys, vă susținem să ajungeți acolo unde vă doriți! ,
Cât despre Ellie White, am ascultat-o o singură dată live, pe vremea când era parte din DJ Project, și știu că are o voce extraordinară! Acum sunt curioasă cum i se potrivește acest context nou, la branding-ul căruia lucrează în ultimii ani.
Despre bilete, pe scurt:
– 30 lei pe Myticket.ro și pe Bilete.ro.
– 60 lei bilete VIP (comenzi la [email protected])
– 50 lei bilete in seara evenimentului (ground floor single access)
– 80 lei bilete VIP in seara evenimentului (VIP area single access).
Evenimentul începe de la ora 21 și va avea loc în cort încălzit, așa că nu vă faceți griji pentru vreme. Ne vedem acolo!
Am așteptat The Mission Dance Weekend 2011 cu o doză atât de mare de entuziasm, încât cred că m-am dus cu așteptări puțin prea mari față de prestația artiștilor (din prima zi). Am încercat eu să-l conving pe Alex că muzica trance nu constă doar în pitch-uri și beat-uri, însă show-ul nu a ținut cu mine. Din fericire, a doua zi am avut parte de o prestație artistică fără cusur.
The Mission day 1
În deschiderea primei zile au mixat SNATT & VIX feat. Alexandra Badoi, care au făcut o treabă bună din câte mi-am putut da seama, fiindcă am prins doar ultima piesă. Publicul era încălzit bine, deși nu se adunase încă prea multă lume (probabil stăteau în trafic pe A2).
După ei au intrat GABRIEL & DRESDEN, pe care așteptam de foarte multă vreme să-i văd live (și nu mai credeam că o să apuc atunci când s-au despărțit). Au avut un set frumos, punctat cu hit-uri precum ”Dust in the wind”, ”Tracking treasure down” sau ”As the rush comes” feat. JES. Cel mai drăguț moment a fost când au pus noul lor single, ”Promises” feat. Andain, care mie mi se pare extrem de reușit. Deși nu am fost dată pe spate, cei doi DJi și-au făcut treaba bine și au pregătit scena pentru Paul van Dyk.
Deși mă așteptam să intre Above & Beyond, după Gabriel & Dresden am avut surpriza să-l văd pe scenă pe PAUL VAN DYK. Începutul în forță m-a făcut să cred că va urma un show extraordinar, așa cum a fost cel din martie 2010, de la Arenele Romane. Din păcate, nu a fost deloc așa. Van Dyk a avut un set extrem de agresiv, monoton și obositor. Și-a adus aminte doar spre final că mai face și vocal trance și a pus ”Let go” și ”Home”. Am fost extrem de dezamăgită din acest punct de vedere, fiindcă eu apreciez cel mai mult un set diversificat și bine închegat, lucru pe care nu l-am simțit deloc.
ABOVE & BEYOND au intrat pe scenă pentru a promova noul lor album, ”Group therapy”, și, deși au început tare bine, au avut și ei o bucată de set în care sintetizatoarele au fost folosite la maxim, spre agonia mea prelungită. Frigul teribil de pe plajă și oboseala din timpul săptămânii m-au răpus, așa că am cedat după primele 30 de minute. Exact când am ieșit de pe plaja rezervată pentru eveniment am auzit ”A thing called love”, iar după ea au urmat și altele, care au compus un set frumos, după relatările lui Dan.
La FERRY CORSTEN se poate înțelege că nu am fost, fiindcă eram cuprinsă de un somn adânc, dar cei care au reușit să reziste până la final au avut numai lucruri bune de spus.
Din păcate, asta nu-mi consolează suferința că DJii au uitat să comunice cu publicul și să facă show și dincolo de pupitru. Exemple excelente în acest sens rămân Dash Berlin, Tiesto, Armin van Buuren și ATB. Pentru asta merită să fie în fruntea topurilor.
Momentul sponsorului a fost cucerit de către Finlandia, de la care mă așteptam oricum să facă niște chestii mișto, după ce am văzut la Arenele Romane, la concertul lui Tiesto. Dincolo de standurile de băutură și de terasa foarte chic amenajată pe plajă, cei de la Finlandia au adus doi dansatori care mânuiau lasere într-o coregrafie foarte entertaning, pe piesa lui Deadmau5 – Raise Your Weapon, care e genială!
Și pentru că nu era de-ajuns, după momentul coregrafic au urcat pe scenă doi roboți imenși, acoperiți cu led-uri, dotați cu lasere, fum și artificii, care i-a făcut pe toți cei din public să scoată telefoanele și să filmeze. Very, very cool!
The Mission day 2
Din ziua 2 tot ce mă interesa să văd era MOBY, fiindcă restul trupelor nu erau tocmai pe gustul meu, dar am auzit că au stârnit reacții foarte bune în rândul fanilor. Moby a intrat pe scenă cu 5 minute mai devreme și a făcut un show impecabil!
De la instrumentele live, până la vocea excepțională a solistei și până la mulțumirile sincere, spectacolul a fost realizat profesionist și cu multă pasiune. Americanul de aproape 46 de ani și-a demonstrat încă o dată talentul și le-a arătat membrilor publicului (printre care mă număram) că știu mai multe piese de-ale lui decât ar fi crezut vreodată. La piesa ”Lift me up” publicul a explodat de energie, după cum puteți vedea mai jos:
Am rămas impresionată și cu un apetit consistent pentru muzica lui Moby. Mă bucur că am avut ocazia să-l văd live, fiindcă altfel nu aș fi știut ce pierd.
La Dubfire n-am rămas, fiindcă știam ce gen abordează el (tehno și minimal adică) și nu avea niciun sens să-mi degradez timpanele inutil. All in all, am fost mai încântată de show-ul de sâmbătă decât de cel de vineri, lucru influențat probabil și de cele 10 ore de somn în plus.
Aici aveți o galerie foto generoasă cu poze de la eveniment, grație Finlandia, cărora țin să le mulțumesc pentru invitație!
