De ceva vreme trec printr-o tranziție pe plan profesional, o perioadă intensă de învățare și de asimilare a unor moduri noi de a-mi pune abilitățile în practică. Nu o să neg deloc că e greu, motiv pentru care câteodată nu reușesc să găsesc timp pentru tot ceea ce aș vrea să fac, precum scrisul pe blog.

Dar sunt o mulțime de lecții importante care derivă din aceast proces de creștere, ce țin mai ales de modelele de gândire pe care sunt obișnuită să le aplic. Am identificat în mod special acest obstacol odată ce am început să citesc ”Gândirea laterală” a lui Edward de Bono, o carte cumpărată acum ceva vreme și pe care n-am apucat să o studiez cum se cuvine. Odată fiind prinsă în plină transformare, îndrumările de acolo s-au potrivit la fix cu nevoile mele.

Analizându-mi un pic modul de a gândi, mi-am dat seama că am mult de lucru în a mă rupe de modelele de gândire cu care sunt obișnuită să operez, în ciuda faptului că mă consideram o persoană deschisă la minte. Mintea umană, deși capabilă de idei și fapte extraordinare, ajunge să fie o infrastructură compusă din modele, care filtrează informația și o așază conform acestora, uneori lăsând puțin loc creativității. Mai ales în perioade de stres, când avem resurse de energie scăzute, acest lucru e mai vizibil ca oricând. Deși acest comportament ar trebui să fie evident, de multe ori nu-l putem identifica, fiindcă suntem prea aproape de sursă.

E dificil să faci un exercițiu din a te scoate mereu din zona de confort și a te forța să abandonezi căile știute, chiar dacă acestea funcționează. Pare chiar inutil uneori, dar este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem face pentru noi înșine. Din cartea lui Edward de Bono am rămas cu o mulțime de sfaturi practice, pe care mă străduiesc să le aplic și care mă pot ajuta să găsesc soluții mai bune pentru munca mea, care-mi dau un pic de răgaz, eliberează un pic din presiune și îmi oferă spațiu de gândire.

Light step barefoot on the soft summer grass via Shutterstock

E minunat să te poți abate de la drum ca să descoperi locuri noi și alte feluri de a vedea lumea. Deși e mai greu la început, cred că, odată ce prinzi gustul, o să vrei să stai cât mai puțin pe drumul cel drept, care te duce doar de la A la B.

Ce alte cărți cu adevărat utile pe acest subiect ați mai citit? Aș vrea să continui studiul în zona asta, așa că mi-ar fi de ajutor câteva recomandări.