Cum m-am indragostit de cuvinte

N-aș putea spune cu exactitate când s-a întâmplat sau în ce circumstanțe, însă știu că prin liceu mi-am dat seama că m-am îndrăgostit iremediabil de cuvinte. Cu siguranță știam asta deja, fiindcă alesesem un liceu cu profil uman, în care limba română de împletea frumos cu lecțiile de engleză intensiv, franceză și spaniolă. Desigur, era și latina în peisaj, însă știm cu toții că rareori o limbă antică reușește să stârnească pasiuni, mai ales când e predată de profesori mai puțin înzestrați.

V-am povestit acum ceva vreme despre marii profesori din viața mea, cărora le datorez inspirația și motivația de a-mi urma pasiunile. Fiindcă astăzi e o zi specială, în care mulți dintre noi își aduc aminte de câte-o poezie pe care o rețin, mai mult sau mai puțin, și eu am rememorat o zi specială din viața de liceu.

Destinul a făcut ca ziua de naștere a dirigintelui nostru, Vasile Lefter, să fie pe 15 ianuarie, când reușea cumva să ne întoarcă înspre operele mereu actuale ale lui Eminescu. Era, desigur, autorul său preferat, pe care mi-l dădea mereu spre studiu înainte de olimpiade. Recunosc că nu m-a pasionat niciodată în mod deosebit poezia, însă acum am început să redescopăr farmecul și adâncimile sale. Dar să revin la poveste…

shutterstock_150052598
Holding an open book via Shutterstock

Domnul diriginte a fost pentru noi un om special, protector, extrem de inteligent și un dascăl desăvârșit, așa că voiam să-i arătăm aprecierea noastră. Așa că am scris din partea clasei câteva cuvinte pe care i le-am dedicat într-o mică serbare pe care el o organiza în fiecare an pentru Eminescu. După ce am recitat poeziile pe care și le-a ales fiecare, m-am ridicat și i-am citit gândurile noastre. Nu voi uita niciodată lacrimile din ochii săi, precedate de-ale mele, lacrimi de emoție și recunoștințî față de omul care ne-a îndrumat timp de 4 ani.

Dragostea mea pentru cuvinte are origini aproape organice, căci fără cuvinte nu am putea să le spunem oamenilor din jur ce simțim pentru ei. Cuvintele modelează realitatea, interacțiunile, cuvintele construiesc lumi imaginare fascinante și dezvăluie adevăruri neștiute. Cuvintele ne ajută să învățăm limbi noi și să descoperim alte universuri.

Iubesc aproape toate cuvintele și mereu mă minunez când o alăturare neașteptată mă surprinde sau când mai găsesc în dicționar (de obicei cel englezesc) vreun termen cu sensuri ce mă uimesc. M-am îndrăgostit de cuvinte probabil de dinainte să am prima amintire și sunt sigură că mereu voi avea motive să le iubesc.

Cărți versus citit

Nu m-am gândit niciodată până recent că cititul și cărțile (fizice) ar putea fi separate ca noțiuni una de alta. Însă de puțină vreme a intrat în viața mea un nou prieten digital, care mi-a redeschis apetitul pentru citit.

O studentă la Litere

Ca să mă înțelegeți mai bine, din citit nu m-am oprit niciodată. De pe la 8-9 ani, de când m-am îndrăgostit de cărți, nu le-am mai lăsat din mână. Perioada cea mai aglomerată de lectură a fost facultatea (Litere, CRP), fiindcă timp de 3 ani a trebuit să diger foarte multă literatură de specialitate, majoritatea plăcută, însă cu unele părți care-mi rămâneau în gât mai ceva ca o gutuie uscată. În tot timpul acesta n-am prea avut timp să citesc ce-mi doream eu.

Au urmat apoi 2 ani de master (MCRP) și primii doi ani de activitate în câmpul muncii, care au presupus acumularea de cunoștințe cu o viteză amețitoare. Și oricât de interesante ar fi sutele de articole citite online, câteodată devin obositoare. Și câteodată te împiedică să vezi the bigger picture. Pentru asta și pentru multe alte motive e nevoie de cărți, de proză lungă sau scurtă, de poezie, de eseuri. Dar să trecem la ce e important.

Cărțile și cititul

De când am primit mult visatul Kindle, relația mea cu cărțile s-a schimbat. A devenit mai activă, a căpătat o mai mare urgență. Datorită lui Kindle mi-am recăpătat răbdarea să citesc povești lungi, răbdare tocită prin necesitatea de a trece prin zeci de articole online zilnic. Și ca să văd cum i-a schimbat relația asta și pe alți proprietari de Kindle, i-am întrebat pe Corina, Corina și Tudor, cărora aș vrea să le mulțumesc pentru timpul lor.

Cum și-a modificat Kindle obiceiurile de citit?

Tudor mi-a răspuns că citește mai eficient și mai ușor de când are Kindle-ul, fiindcă e inteligent și foarte portabil.

Foarte importantă aici este concentrarea pe un singur ecran (pagină) și rândurile scurte de aproximativ 40 de caractere (asta fiind chiar și un principiu de-al lui Ogilvy). Trecerea de la o pagină la alta este mai rapidă și indicatorul care indică progresul în procente practic mă îndeamnă să termin mai repede eBook-ul.

Corina mi-a spus că acum nu mai are grija deteriorării cărților, iar Corina a recunoscut, ca și mine, că acum citește mai mult tocmai fiindcă e mai simplu.

Preferi să citești cărți obisnuite sau pe Kindle? De ce?

Toți trei mi-au spus că preferă Kindle-ul, datorită modului în care îți permite să interacționezi cu cartea: notițele ușor de luat, pasajele subliniate, funcția de navigare online sau de ascultare de audiobooks, manevrabilitatea și portabilitatea îl fac să devină un gadget pe care-l porți tot timpul cu tine. Mie deja nu-mi mai lipsește din geantă. Nici măcar înghesuiala din mijloacele de transport nu mai e o problemă, fiindcă pot să-l țin într-o palmă.

Și încă o mărturie a generației digitale de la Corina:

Şi nu, nu mi-e dor de mirosul de carte şi nici nu simt nevoia să pipăi hârtia.

Face Kindle cărțile mai ușor de citit/digerat?

Formatarea, accesibilitatea, interacțiunea mai ușoară cu cartea – toate acestea sunt motive pentru care Kindle-ul devine tot mai iubit de către posesorii lui. În cuvintele lui Tudor:

Faptul că am posibilitatea să fiu online și să fac o căutare sau să interacționez prin social media direct din dispozitiv schimbă cu totul experiența de citit.

A schimat Kindle în vreun fel relația pe care o ai cu o carte sau alta?

Toți cei trei au mărturisit că păstrează o afecțiune deosebită pentru cărțile printate, dar interesul pentru citit a fost sporit de deținerea unui Kindle. Așa că obiectul nu mai încățușează conținutul, care devine liber pentru interacțiune și transformări.

Crezi că eBooks vor avea un impact major asupra obiceiului de a citi în următorii 3 ani?

Tudor e de părere că,

Dacă ne referim la Romania și la ciclul de viață standard de adopție al tehnologiei, cred că tot timpul vom aștepta ca un produs (în cazul nostru eReader) să fie cumpărat în masă și să devină tot mai ieftin, ca apoi să-l cumparam și noi, fiind astfel încadrați în late majority. Sunt încă puțini acei early adopters, oameni care apreciază beneficiile tehnologice și le relatează la alții sau chiar innovators (acei “geeks”) care să creeze un impact major, dar odată cu ieftinirea tehnologiei, sunt convins că mulți vor încerca experiența unui Kindle sau a unui alt eReader.

Corina a făcut chiar un studiu legat de acest subiect pentru lucrarea ei de licență – “Cartea în secolul vitezei”- studiu de caz: “Longtail în librăriile online” – și afirmă că:

Da, ebook reader-ele vor crește considerabil în ochii celor care preferă să citească în timpul liber. Repet, datorită comodității și a manevrabilității.

În loc de concluzie

Orice interfață am folosit pentru lectură, fie ea digitală, din dragostea noastră, mai mult sau mai puțin indusă, pentru ecrane, fie ea analoagă, cu miros de hârtie veche și prăfuită, ce domnește este conținutul. El ne face să ignorăm restul lumii și să ne adâncim perspectiva, urmându-ne imaginația. Sunt curioasă însă câți dintre voi cred la fel.

Dacă ar fi să alegeți între o carte digitală și una tipărită, ce ați alege și de ce?

Surse foto: 1, 2.