Nu poți vedea John Carter fără să nu ieși de la film cu o senzație acută de familiaritate și cu un puternic sentiment de deja-vu. Nu că acest lucru ar fi neapărat negativ, dar fii sigur că acest film îți va pune la încercare cultura de cinefil și îți va răscoli unghere minții după asocieri mai mult sau mai puțin potrivite.
Am intrat la John Carter cu o doză mare de curiozitate și cu un pic de scepticism, însă am ieșit de acolo facinată de amestecul incredibil de elemente, care, contrar așteptărilor, nu e kitschios (deși numele de familie al actorului din rolul principal e Taylor Kitsch). Îmi pare rău că, la fel cum s-a întâmplat și cu Avatar, am mers la film fără o documentare prealabilă despre universul pe care este bazat filmul. După ce am studiat subiectul, am mai văzut Avatar încă o dată, dar acum am senzația că voi continua să citesc SF-uri, cum fac chiar acum.
Dacă vă întrebați de ce, este fiindcă am aflat că filmul ”John Carter” este bazat pe romanul ”A Princess of Mars”, scris de Edgar Rice Burroughs în 1912, acum 100 de ani. Considerat un exponent al genului pulp fiction al secolului XX, romanul îmbină, la fel ca și filmul, elemente din SF și western, îmbinându-le cu nelipsitele intrigi politice și drame amoroase.
Planeta Marte este cea pe care se desfășoară acțiunea, o alegere extrem de potrivită având în vedere concentrarea lumii științifice asupra ei din ultimii ani. Universul în care ești introdus te atrage, te amuză și te uimește prin anatomia Thark-ilor, extratereștrii de pe Marte, prin culturile separate în bine și rău, și te poartă printr-o recapitulare a filmelor tematice care au făcut istorie: Star Wars, Avatar, Gladiatorul, filmele western etc.
Ce mă intrigă este că filmul este bazat pe prima dintre cele 11 cărți din seria ”Barsoom” scrise de Burroughs, ultima purtând titlul de ”John Carter of Mars” (1964). Sunt curioasă dacă se vor mai face și alte filme bazate pe această serie de romane. Eu voi încerca să văd unde pot găsi cărțile și voi începe să le citesc, mai ales că recent mi s-a redeschis apetitul pentru SF.
Filmul e foarte entertaining și m-am găsit chiar stând pe marginea scaunului la un moment dat, cu inima la gât. 🙂 Printre extratereștri înfricoșători și prințese independente, veți vedea efecte incredibile, peisaje marțiene impecabil construite și animale de companie complet neașteptate. Neapărat să-l vedeți la IMAX, fiindcă niciun alt cinematograf nu se compară ca experiență (da, sunt genul de fan IMAX care și-ar tatua numele pe antebraț dacă nu mi-ar fi frică de ace).
Enjoy!
Sursa foto.