La casă nouă

Iată că m-am făcut mare și am zis că trebuie să mă mut la casa mea și să părăsesc WordPress-ul, care m-a găzduit cu înțelegere și drag timp de 2 ani și un pic. Mulțumită celor de la Blogway, am pus mâna și pe domeniu și, drept cadou de casă nouă, au spus că mă lasă să stau un an fără chirie, până mă pun pe picioare. Așa că m-am apucat de treabă. Mutatul n-a durat foarte mult și a mers ca pe roate. Nu e totul gata și încă mai am de făcut ultimele retusuri, pe ici, pe colo, dar detaliile trebuie tratate cu atenție, așa cum știm cu toții.

Blogul a rămas la fel de verde, însă de data aceasta e mai luminos. Florile  din umbră au ieșit la soare (după care tânjesc tot mai mult zilele astea) și sunt gata să se deschidă. Gândurile mele însă au rămas la fel de tumultoase și promit că se vor revărsa mai des pe blog decât au făcut-o până acum.

Acestea fiind spuse, acum știți unde să mă găsiți. Vă aștept cu cadou de casă nouă. 😀

mmm…Neata cu: de ce?

all_and_nothing_at_all_by_storyinaraindrop1.jpgDe ce sa scriu eu un blog? De ce sa va invinetesc clipele pretioase cu elucubratii manjite pe streamurile netului? De ce sa insir din cerneala pixelilor litere negre pe spatii albe? Pentru ca, macar din cand in cand, e bine sa te descarci de povara gandurilor si sa te dezlipesti de suflet, lasandu-l sa zboare liber intr-un alt univers. Lumea asta a netului, pffff… no rules, no boundaries, no one to judge. Asta e genul meu de lume. Si daca flori atat de frumoase cresc in umbra, cuvinte mustind de emotie pot rasati in cel mai uitat colt al fiintei. Si mai e un motiv: pentru ca e bine sa pot imparti cu ceilalti o parte din mine. Nu e niciodata usor sa te deschizi celorlalti, dar odata ce ai facut-o, nu vei mai fi acelasi. Imi place sa invat de la cei din jurul meu, din parerile si criticile lor. Sa nu va inselati: stiu ca tuturor ne place sa fim mici “spioni” in vietile altora. And that’s the beauty of it: furand putin din tot ce vedem, auzim, gustam, citim, simtim ne construim pe noi insine, in fiecare zi altfel. De azi deschid paginile vietii la intamplare si las sa curga in suvoaie tot ceea ce ma face sa fiu eu acum, maine, atunci si intotdeauna!