Recunosc faptul că trăiesc într-o bulă. În micul univers pe care mi l-am creat, oamenii sunt inteligenți și cu bun simț, Internetul e un loc plin de oportunități de învățare și evoluție, zilele sunt relativ echilibrate, iar dorința de a face lucrurile să se întâmple nu prea lasă loc lenei.

Însă în bula mea se strecoară realitatea, destul de des în ultima vreme. Jocurile de putere care mă dezgustă (dar de care trebuie să fim conștienți), lucrurile prost făcute, amenințarea unui virus letal, istorii ale atrocităților din toată lumea și multe, multe alte gânduri negre, care ar descuraja pe oricine.

Percepția asupra lumii este dată de modul în care filtrăm tot ce se întâmplă în jurul nostru și în noi înșine, iar eu am nevoie de bula mea pentru a mă reface când sunt copleșită de tot ceea ce nu pot rezolva. Acolo sunt oamenii care-mi dau forță și gândurile care mă motivează să nu renunț la ideea de a contribui, atât cât pot, la ceva util și bun.

Tu cum ai ales să-ți construiești bula?