In ziua a patra petrecuta calatorind #prinromania am avut parte de aventuri neumarate. Astazi mi s-a facut cel mai tare dor de stat la tara, in iarba, de trebaluit prin curte si de spus povesti la gura sobei, in timp ce bunica invartea in mamaliga.
Lasand Bucovina in urma, am savurat peisajele superbe, cu multa verdeata si pomi in floare, cu drumuri bune si oameni omenosi. Norocul cu soselele bune s-a terminat insa dupa Iacobeni, cand am parasit E85-ul pentru a trece muntii catre Maramures. Am mers spre Borsa, pe urmele Baltagului lui Sadoveanu, am vazut gradini cu pomi proaspat varuiti si papadie inflorita si am trecut prin satul muzeu Ciocanesti, unde e Muzeul Oualor Incondeiate si fiecare cladire are pe fatada un alt model traditional.
Din Moisei am luat-o pe Ana Iuga de la Muzeul National al Taranului Roman, care ne-a povestit despre o multime de obiceiuri si ne-a dus sa vedem locuri pe care altfel nu le-am fi gasit. Asa am aflat ca in Maramures fiecare sat are modelul lui de traista si exista traiste cu alb si negru pentru purtatul zilnic si traiste colorate pentru sarbatori.
In Dragomiresti am trecut pe la Muzeul Tarancii Maramuresene si am fost la cea mai veche biserica de lemn din Maramures, biserica din deal din satul Ieud, care dateaza de la 1400. Motivul pentru care nu avem atat de multe biserici de lemn, ne-a explicat Ana de la MTR, este ca invaziile tatarilor au durat pana la 1700 si primul lucru pe care il faceau era sa arda bisericile. Nu am ratat nici biserica din ses, care era pregatita de sarbatoare.
Tot acolo am fost la un muzeu micut, construit de doi tarani din Ieud, care si-au investit banii in acest proiect. Au cumparat mai intai o casa cu terenul aferent si apoi au mai adus o casa de lemn de la 1 km din deal, pe care au reansamblat-o. In pod au gasit o cutie cu scrisori de la 1700 si au decorat apoi casa cu obiecte traditionale. Am vazut acolo cum se lucreaza canepa si mi-am adus aminte de fuiorul, razboiul si vartelnita bunicii de care eram fascinata cand eram mica.
Manastirea Barsana ne-a asteptat cu lalele inflorite si multa liniste. Barsana e, cu siguranta, una dintre cele mai frumoase manastiri de la noi, cu tot cu muzeul din incinta si cu panoramele superbe din jurul ei.
Ana ne-a dus apoi la un mester lemnar din sat, pe numele lui Barsan, care facea porti maramuresene, biserici de lemn si tot felul de alte sculpturi minunate. Ne-a intrebat pe toti de unde suntem si pentru fiecare regiune a avut cate ceva frumos de spus.
Mergand cu masina pe sosea, am fost udati in Valeni cu ocazia obiceiului udatorii de Sf. Gheorghe! E clar ca o sa avem trafic mare anul asta. :))
In satul Sarbi am vazut o moara, o batoza, o piua, o horincie si o valtoare actionate de un rau, unde oamenii satului vin sa macine, sa spele cergile si, desigur, sa faca horinca.
Am privit cu ochii mari de mirare peisajele fara de seaman ale Maramuresului, in care fiecare colt e perfect si are o savoare aparte. Ne venea sa ramanem acolo, sa umblam desculti pe iarba, sa dormim la umbra merilor infloriti si sa mancam paine proaspata de casa. Mi s-a facut dor ca niciodata de copilarie si de mersul la tara, de bunici si de amintirile cele mai dragi. Primavara nu se traieste nicaieri la fel de frumos ca in satul romanesc.
Pe un deal de langa Cavnic trebuie neaparat sa va opriti daca treceti prin zona, fiindca masina urca la deal de una singura. 😀 Da, da. Nu va spun de ce si cum, fiindca trebuie sa vedeti pe pielea voastra, fiindca e foarte, foarte tare si ciudata senzatia. 😀
Dupa multe drumuri, am ajuns la Baia Sprie si apoi la Complexul Turist Suiorul, unde inoptam astazi si maine. Oamenii chiar au investit aici, fiindca in complexul turistic de afla de la jacuzzi si teren de tenis pana la telescaun. Si zapada. 🙂 Ne miram insa de cum a supravietuit omatul, fiindca pe partea asta a muntilor primavara e inaintata si copacii au explodat de flori.
Acum ne pregatim sa mergem la inviere si sa vedem obiceiurile locale, iar maine avem o zi frumoasa, frumoasa. 😀
Redescopera Romania este un proiect Petrom, susţinut de BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul National al Taranului Roman.