De ce nu vreau cablu TV

Am televizor, dar sta intr-un colt al camerei, dupa frigider, ascuns sub o fata de masa. Si ma uit la el cum se odihneste linistit si ma gandesc la faptul ca n-are niciun rost sa-l trezesc din somnul lui.

De cand am venit la facultate n-am dus lipsa televizorului. In anul I am stat cu chirie si aveam TV, insa nu-i dadeam prea mare importanta nici atunci. Am preferat mereu sa ma uit la un film bun, sa citesc sau sa fac lucruri care ma relaxeaza. De fiecare data cand ma duc acasa si mai arunc un ochi la TV ma umplu de nervi si de energie negativa, observand calitatea foarte proasta a unor programe si emisiuni (majoritatea). Daca asta apare pe net, la TV stiu sigur ca e mult mai rau. Refuz sa consum asemenea laturi.

Daca am nevoie de stiri, de documentare, de filme, seriale sau orice alt tip de informatii, internetul are toate raspunsurile. Si de cand a aparut Twitter, aflu o multime de lucruri inainte sa apara la TV. In conditiile astea, ma simt foarte bine fara poluarea psihica a televizorului. Nu neg faptul ca exista si unele programe de calitate, insa sunt mult prea rare.

Desi profesia pe care am ales-o ma indeamna sa iau aminte la talk-show-uri si alte intamplari televizate, prefer sa ma pun la punct cu alte tipuri de informatii si sa las observatiile astea pe mai tarziu. Deocamdata ma delectez cu lecturi hranitoare si citesc randurile oamenilor care-mi sunt dragi.