Cum se promovează cluburile din România
N-aș vrea însă să înșir motivele pentru care nu merg eu în cluburi, ci aș vrea să prezint un alt aspect al pieței autohtone de divertisment nocturn: cum se promovează cluburile în România.
Bune și rele
Din observațiile mele empirice, realizate în baza deformației profesionale, care mă însoțește pretutindeni, am ajuns al concluzia că sunt prea puține acele cluburi sau baruri sau orice alte locuri asemănătoare care au o strategie de promovare coerentă și constantă. Să luam două cazuri extreme:
Turabo – așa nu
Turabo a fost unul dintre cele mai cunoscute nume în industria de divertisment autohtonă, cu un lanț ce conținea cluburi, cafenele și tot felul de locuri frecventate de un public extrem de divers, atras de glamour-ul promis.
Patronii nici măcar nu au avut amabilitatea să comunice publicului ce se va întâmpla cu cluburile în care mergeau cu sutele, iar în club bate vântul. Câțiva chelneri îmbrăcați ca pentru mers la piață te măsoară din cap până-n picioare și te servesc în silă. Intrarea e 30 de lei, în condițiile în care vin maxim 50-60 de oameni.
Știu asta fiindcă am avut un moment de lipsă de inspirație pentru a organiza o petrecere și am ales locul acesta, deși nu mai fusesem acolo de 2 ani și ceva. Părerea mea? Nici măcar nu încercați. Și când te gândești că acolo au venit să cânte artiști precum Craig David, Jay Sean sau Goran Bregovic….
Nu pot afirma că motivul pentru care firmele au dat faliment a fost promovarea sub orice critică a business-ului, dar sunt convinsă că și acesta a fost unul dintre motivele care au condus la declin.
Fratelli – așa da!
De la Timișoara până la Mamaia, numele Fratelli adună un public divers, în funcție de evenimentele organizate, dar care respectă o anumită etichetă: aceea impusă de un loc elegant, cu stil, așa cum sunt locațiile Fratelli.
De la Tumblr, la Twitter, la Facebook și până la site, Fratelli urmează un concept clar, acela al unui loc în care se pot distra și cei mai fițoși dintre compatrioți, dar mai ales oamenii normali, ca mine și ca tine, care vor un loc unde să se simtă bine.
Mie mi se pare drăguț să mă aranjez ca să ies în oraș, într-un club în care chelnerii poartă cămașă și zâmbesc amabil, într-un loc cu muzică ok și atmosferă faină. Atenție însă, reușita unei nopți în club depinde în mare măsură și de oamenii cu care alegi să ieși.
Echipa de comunicare anunță evenimentele din timp, se trimit invitații cu un design excelent, se publică pozele de la petreceri și se comunică în mod constant, și despre lucruri ce nu au legătură cu clubul.
Eu am fost la concertul Hooverphonic și nici că se putea găsi un loc mai bun pentru el. Atmosfera a fost perfectă! M-am aventurat chiar și până în club și, înconjurată fiind de prieteni, am ignorat cu succes pițipoancele trase la xerox, pe care oricum le găsești peste tot în România.
Ca să mai evidențiez o diferență, iată un poster pentru eveniment de la Turabo și unul de la Fratelli. Comentariile asupra comparației vă aparțin.
Tu ce crezi despre promovarea cluburilor din România? Cum crezi că poate evolua industria de divertisment de la noi ca să ajungă să creeze branduri recunoscute la nivel internațional?