Citind despre noul concept de management al unei companii am realizat că e destul de dificil să ne imginăm un scenariu în care companiile sunt conduse în lipsa unui sistem ierarhic bazat pe putere. Obișnuița adânc înrădăcinată a unui astfel de sistem face ca o schimbare de paradigmă să fie cel puțin complicată, însă deja apar companii care implementează ”holacracy” și au rezultate cel puțin interesante.
Eu mi-am început lucrul într-un mediu neconvențional, alături de un mentor de la care am învățat foarte multe, însă am realizat cât de importantă este pentru mine flexibilitatea abia atunci când m-am confruntat cu un sistem de organizare rigid și ineficient. Am descoperit atunci cât de mult poate scădea creativitatea și eficiența o cultură organizațională bazată pe teama de superiori. Și, din păcate, cam așa funcționează multe din companiile de la noi, dar și din afară.
Revenind la holacracy, să vedem despre ce vorba:
The term holacracy is derived from the term holarchy, coined by Arthur Koestler in his 1967 book The Ghost in the Machine. A holarchy is composed of holons (Greek: ὅλον, holon neuter form of ὅλος, holos “whole”) or units that are autonomous and self-reliant, but also dependent on the greater whole of which they are part. Thus a holarchy is a hierarchy of self-regulating holons that function both as autonomous wholes and as dependent parts.
Sursa: Wikipedia.
Cu alte cuvinte, holocracy este un sistem de organizarea a unei companii care nu are angajați (ci parteneri), care nu are manageri (și doar autoritate distribuită) și în care nu există niciun proprietar care să o controleze (ci doar investitori care lucrează împreună pentru un scop). Într-o astfel de organizație, toți partenerii iau parte în dezvoltarea organizației.
Acest concept are și o serie de principii care să funcționeze ca un ghid pentru acest proces de reinginerizare, care nu este niciodată facil, însă poate aduce rezultate uimitoare.
Modul de funcționare este simplu și se bazează pe 4 strategii fundamentale:
1. Autoritate distribuită
2. Eliminarea tensiunilor prin discutarea acestora
3. Întâlniri prin care se definesc rolurile fiecăruia în organizație, roluri care pot evolua în mod dinamic, în funcție de necesități. De asemenea, în aceste întâlniri de discută reguli clare și transparente, care se aplică pentru a obține un progres constant.
4. Întâlniri cu scop operațional și tactic, axate pe definirea pașilor ce trebuie urmați în continuare.
Inițial, conceptul de holacracy sună un pic abstract și greu de implementat, însă companii precum Zappos și Medium folosesc deja acest nou mod de a organiza compania și povestesc despre experiențele lor.
De ce funcționează conceptul
Primul gând pe care îl veți avea, instinctual, va fi acela de a respige holacracy ca mod de organizare fezabil, având în vedere mentalitatea înrădăcinată de a supuse prin forță care domină mai ales organizațiile mari. Veți crede că, în lipsa organizării stricte, într-o companie va domni haosul. Eu însă cred tocmai opusul.
Consider că orice persoană va fi mai motivată să-și facă bine treaba dacă îi este acordat un grad ridicat de autonomie și libertate de creație. Chiar și cele mai neînsemnate joburi pot da satisfacție celor care le execută dacă le este acordată libertatea de a le face cum doresc (puteți citi mai multe în cartea lui Dan Pink).
Mentalitatea multor manageri de acum este complet depășită:
“What if we don’t change at all … and something magical just happens?” via Shutterstock
Lucrând aproape de startup-urile din zona tehnologiei de la noi și observându-le pe cele din alte zone geografice, mă conving tot mai des de faptul că avem nevoie de o schimbare fundamentală în modul în care lucrăm, fiindcă acesta nu mai funcționează. Iar holacracy poate fi răspunsul la aceste nevoi și o nouă etapă în evoluția companiilor de pretutindeni. O organizație flexibilă va fi mai agilă și va avea performanțe mai bune, fiindcă angajații săi sunt mai motivați, mai creativi, iar probleme și tensiunile nu sunt măturate sub covor, ci discutate și rezolvate pe măsură de apar.
Voi ați lucra într-o companie care funcționează în acest mod?
PS: Puteți citi mai multe pe Holacracy.org.
Jan 24, 2014 - 02:31 PM
Conceptul citit si descris de tine ar putea functiona in start-up-uri sau companii de “talie mica” daca as putea spune asa. Si nicidecum intr-una romaneasca.
Jan 24, 2014 - 03:36 PM
Eu cred ca foarte mult conteaza viziunea managerului si cum iti alegi oamenii cu care sa lucrezi. Sunt si in Romania destui specialisti deschisi la minte si care pot lucra altfel. Dar totul se rezuma la obiectivele fiecaruia.
Jan 24, 2014 - 02:49 PM
Stii cand cineva explica exact o idee pe care o aveai tu in cap? Ei bine, acesta este un exemplu de cum vreau eu sa se intample lucrurile explicat oficial. 🙂
Jan 24, 2014 - 03:37 PM
Ma bucur tare mult c-a fost de folos acest articol. Sper sa poti construi sau lucra intr-un astfel de mediu si sa-ti fie de folos.
Jan 24, 2014 - 04:11 PM
DA! După ce am fost și în postura managerului și a angajatului normal de atâtea ori în ultimii 12 ani, cred că schimbarea aceasta nu poate să aducă decât bine. Exemplele de situații care susțin nevoia a ce ai menționat tu mai sus sunt prea multe pentru a le înșira 🙂
Jan 24, 2014 - 05:30 PM
Sper ca in 1-2 ani sa se inmulteasca aceste exemple si sa ne bucuram de conditiile de lucru care sa ne faca zilele frumoase.
Sep 18, 2016 - 11:31 AM
Multumesc pentru articol Andra!
Intentionez sa implementez Holacracy in start-up meu (domeniul educatiei). Suntem 6 oameni.
Cunosti persoane sau organizatii care folosesc Holacracy in Romania? 🙂
Sep 19, 2016 - 09:02 AM
Buna Horatiu! Sincera sa fiu, nu stiu inca de un astfel de exemplu de la noi, insa cu siguranta voi da share informatiei daca ajunge la urechile mele. Mult succes! Sunt foarte curioasa de rezultate.