Cele mai bune branduri din București

În zilele cele mai întunecate pe care le-am trăit în acest oraș, în parte din cauza duratei scurte a luminii zilei, în parte din cauza revoltelor, a mizeriei, a poluării sau a oamenilor (din ce în ce) mai agresivi și grosolani, am început să-mi dau seama cât de diferit vedeam lucrurile acum 5 ani și jumătate când m-am mutat în București.

Acum 5 ani
Înainte să încep facultatea, Bucureștiul era un tărâm al tuturor posibilităților, metropola în care mă puteam pierde în mulțime, orașul a cărui inimă bătea și noaptea. După cei 3 ani de facultate, orașul a început să devină obositor, apăsător. După încă 2 ani de master găsesc orașul încruntat, amar și deloc un loc în care să mă simt în siguranță. Dacă vă întrebați de ce aleg să continui să locuiesc aici, ei bine e vorba de serviciu, posibilități, prieteni – aproape aceleași motive care m-au făcut să mă mut aici acum 5 ani, poate chiar mai multe.

Ce s-a schimbat?
Au crescut așteptările mele față de ce ar trebui și cum ar trebui să fie o capitală a unei țări din Europa în 2012. Nu mă refer aici doar la administrarea orașului, ci și la oameni și la atmosfera generală. Am convingerea că, dacă fiecare ar avea mai multă grijă de spațiul din jurul său, Bucureștiul ar fi cu totul altfel.

Brandurile din București
Abandonând însă visele cu iz utopic, am reflectat un pic la modul în care brandurile influențează viața orașului. Desigur, știm cum acționează și ”colonizează” spațiul brandurile internaționale, însă ceea ce mă interesează sunt acele companii care au luat viață în București și au schimbat cumva orașul, ridicându-i nivelul, creând spații în care să te destinzi, generând experiențe care să te lege de capitală.

Aceste companii nu modifică doar fizic spațiul pe care îl ocupă, ci îl și transformă prin eticheta pe care o impun. Primul brand care-mi apare în minte este Fratelli, care mie mi-a modificat perspectiva asupra vieții de noapte. Stilul, așteptările față de ce înseamnă divertisment de calitate și o atmosferă potrivită pentru o noapte de club – toate s-au schimbat când am început să înțeleg filozofia brandului. Cu atât mai mult respect acest brand, cu cât înțeleg cât efort presupune munca lor, la acest fapt adăugându-se grija pentru a-i aduce aproape pe artiști de publicul lor (vă invit să citiți acest articol tare frumos al Nebuloasei). Eleganța, entertainment-ul ca la carte – iată ce amprentă au lăsat și continuă să lase Fratelli.

M-aș gândi apoi la Hanul lui Manuc, restaurant care a fost multă vreme subiectul speculațiilor mele cu privire la ce as putea ascunde zidurile bătrâne care au rezistat atâta vreme în centrul Bucureștiului. Redeschiderea a fost prilej de bucurie pentru mine, iar bănuielile mele au fost confirmate: e un loc unde te poți rupe de lume și unde poți savura o cină delicioasă în liniștea dată de stabilitatea acestui loc ce le-a văzut pe toate. Cumpătarea, valorile simple, dar trainice – aceasta e moștenirea pe care o dă mai departe Hanul lui Manuc.

Desigur, n-aș putea să omit Caru’ cu Bere, loc aflat la mare cinste printe bucureșteni, unde întotdeauna poți găsi bucate alese și un serviciu cel puțin satisfăcător. Motivele pentru care apreciez acest loc seamănă foarte mult cu cele pe care le-am oferit pentru Hanul lui Manuc, așa că voi evita o repetare.
Muzeul Antipa este încă un loc ce a reușit să se reinventeze într-un mod demn de apreciat. Nu am reușit încă să-l vizitez de când s-a redeschis, însă mi-am promis că o voi face curând. Însă oamenii aceia lucrează, vor să obțină mai mult cu resursele pe care le au, iar pentru acest lucru au câștigat respectul meu.

Cafepedia e un alt loc în care merg cu plăcere, pentru atmosfera relaxată, pentru mâncarea excelentă și cocktailurile delicioase. Grija pentru decorații, ambient și produsele pe care le oferă îmi arată că acești oameni își înțeleg publicul și vor să-i ofere motive să revină.

Mă tem însă că alte exemple nu prea am mai găsit sau poate sunt eu de vină că nu ies suficient de des în oraș. Fiindcă bănuiesc că voi ați fi mult mai plimbăreți decât mine, vă întreb: ce alte branduri ar merita să aibă un loc în top 10 cele mai puternice mărci din București? Mă refer la un brand local, pornit de aici și crescut cu grijă, cu o direcție clară și cu impact asupra publicului său. Motivația ar fi binevenită.

Caut motive să mă simt din nou în largul meu în orașul acesta. Mă ajutați să le găsesc?

Surse foto: 1, 2, 3, 4.

Dincolo de blogging

În ultima perioadă am remarcat că m-am detașat un pic de întreaga sferă online de la noi, chiar de dinainte de sărbători, ceea ce s-a dovedit a fi un lucru foarte productiv. Acest pas în spate mi-a dat ocazia să-mi consum mai puțină energie pentru lucrurile punctuale și am reușit să văd mai bine imaginea de ansamblu.

Prin pauza prelungită luată de la viața digitală (în care activitatea profesională se amesteca tot mai des cu cea personală) am reușit să regăsesc lucrurile importante pentru mine și să devin mai calmă, realocând timpul pe care îl investeam într-un mod mai judicios. Acum dorm mai mult, privesc mai senină forfota orașului și îmi fac timp pentru citit.

Recent mi-a revenit pofta de învățat, iar aici mă refer la învățatul academic. Caut tot felul de cursuri și teste care să mă ajute să-mi lărgesc aria de cunoștințe și care să-mi dea posibilitatea să mă specializez mai bine în relații publice și tot ce ține de domeniul comunicării. Se pare că mi s-a șters gustul amar pe care mi l-a masteratul pe care l-am terminat anul trecut și acum mi-a revenit pofta de învățat temeinic, de explorat teorii în comunicare și concepte mai profunde decât cele vehiculate de blogurile de social media, fie ele și din afară. De aceea probabil voi scrie mai rar și voi dedica mai mult timp învățatului și pregătirii profesionale.

Acest lucru nu înseamnă cu voi renunța la scris, ci doar că vreau să investesc timpul petrecut scriind despre unele subiecte într-un mod mai productiv. Dacă aveți recomandări de cursuri de specializare (precum e cel de la CIPR, la care lucrez momentan), vă rog să-mi lăsați un comentariu cu un link. Mi-ar fi foarte util. De asemenea, dacă aveți recomandări de programe de MBA pe care le-ați urmat, aș fi tare interesată să aflu povești reale despre cursuri, studenți și rețele de alumni, care să mă ajute să-mi formez o imagine mai clară despre înscrierea într-un asemenea program la o universitate sau alta.

Dacă acum câțiva ani abia așteptam să părăsesc băncile facultății și să pun în practică ce învățam, acum realizez foarte bine că un practician bun nu poate evolua fără un exercițiu constant de dezvoltare profesională și personală. Dincolo de blogging, cred că trebuie să investim și într-o pregătire profesională, în orice domeniu ar fi asta, care să fundamenteze mai bine opiniile și care să le ancoreze și într-o realitate practică, dar și una teoretică. Știu că acest articol poate părea diferit față de subiectele pe care le abordez de obicei, însă a venit vremea, cel puțin pentru mine, să fac un pas înainte în profesia pe care am ales-o și pe care o practic cu drag.

Tu ai mai avea răbdare să urmezi o altă formă de învățământ (facultate/masterat/MBA/doctorat)?

Sursa foto.

Small country, great people

Lucrurile simple și bine gândite au întotdeauna un efect mult mai puternic decât cele elaborate, trecute prin zeci de filtre și nivele decizionale. Lucrurile simple conțin pasiune, un raționament clar și ușor de urmărit. Și fiindcă brandul de țară se construiește cel mai bine cu ajutorul oamenilor pentru care acea țară este acasă, aș vrea să-mi exprim respectul pentru inițiativa celor de la Graffiti BBDO: Visit Romania. Small Country, Great People.

Mizând pe nume sonore și pe valori pe care străinii le pot recunoaște, dar dându-le o întorsătură neașteptată, Graffiti BBDO reușește să surprindă în mod plăcut un public, atât intern, cât și extern, care vrea mai mult să vadă tactici de comunicare puse în practică decât dezbateri infinite asupra unor proiecte alambicate. Cred că creatorii acestor postere au urmat zicala ”if you want something done right, do it yourself. Și tare bine le-a ieșit!

Felicitări pentru:
Creative Director: Mihai Gongu
Art Director: Adi Ghita
Copywriter: Mihai Gongu
Illustrator: Adi Ghita

Am preferat să scriu despre acest subiect, fiindcă am încă rețineri față despre campania ROM, ”Românii sunt deștepți”, așa că voi mai aștepta până să-mi dau cu părerea despre ea.

Sursa.

Ce părere aveți despre această abordare?
Ce alte fapte legate de România ați mai promova pentru a stimula interesul turiștilor străini?

LE: Acesta e campania completă: De ce iubesc România.

Părerea mea despre email etiquette

Email-ul a devenit, după aproape 50 de ani de la apariția sa (primele forme, foarte rudimentare, datează din 1965), un instrument atât de banal, încât rareori ne mai gândim la el cu seriozitate. Conținutul său devine important mai ales când e vorba de lucruri delicate, cum ar fi aplicația pentru un job, o decizie importantă luată într-o companie etc.

Eu mă întreb, însă, ce se întâmplă cu celelalte sute de email-uri pe care le schimbăm între noi, a căror citire și ale căror răspunsuri înghit minute în șir. Fiindcă m-am confruntat, ca și tine, cu tot felul de situații când vine vorba de scris, trimis sau primit email-uri, am considerat că ar fi o idee bună să menționez aici câteva indicații care eu cred că ne pot ușura viața.

Când trimiți un email

  • fii concis și clar (nu bate câmpii!);
  • folosește bullet points și bold ca să subliniezi esențialul (mai ales dacă știi că destinatarul emailului citește pe diagonală);
  • structurează-ți bine conținutul, astfel încât să fie ușor de parcurs;
  • propune un deadline de răspuns când aștepți un răspuns (dacă lași la latitudinea destinatarului, nu te aștepta la un răspuns prea curând);
  • folosește-te de reminder-e când aștepți un răspuns urgent (dacă ai urmat pasul 3; altfel vei părea intruziv);
  • oferă metode alternative de contact (în ordinea preferată de mine: email, social media, telefon);
  • încearcă să concentrezi informațiile cât mai bine, ca să nu fii nevoit să trimiți încă 10 mail-uri cu explicații după.

Când primești un email

  • dacă nu ai timp să răspunzi imediat, trimite un reply scurt prin care să anunți că vei reveni mai târziu (poți chiar să-ți pregătești un draft cu un template, pe care să-l folosești repede);
  • dacă răspunzi rar la email-uri, setează-ți un auto responder care să precizeze că vei răspunde într-un anumit interval (24h, 48h, de la 4 pm la 6 pm etc.);
  • dacă printr-un email și se cere ceva, încearcă să adresezi toate punctele propuse, ca să nu fie nevoie de reveniri;
  • cere informații suplimentare și la subiect;
  • citește cu atenție textul email-ului (nimănui nu-i plac întrebările la care exista deja un răspuns în email-ul trimis inițial).

Cum economisim timpul pierdut pe email-uri?

Având în vedere că 92% dintre oameni folosesc email-ul aproape zilnic, fiind principala activitate pe care o desfășoară online (sursa), cred că ar fi util să găsim o cale să eficientizăm cumva procesul, ca să mai avem timp și de un mic respiro.

În cartea sa, The Four Hour Work Week, Tim Ferriss propune un sistem prin care să-ți reduci timpul acordat citirii și răspunsurilor la email-uri: stabilește-ți două intervale orare pe zi care să le dedici acestei activități (ex: 10-11 am, 16-17 pm). În restul timpului, setează-ți un auto reply care să-ți anunțe expeditorii că le vei răspunde în acele intervale de timp. Ei vor ști la ce să se aștepte, iar tu o să-ți poți continua treaba liniștit. Întreruperile pe care le tot generează alertele de email ne fac să ne pierdem concentrarea și reduc productivitatea.

Știu sigur că nu o să fie ușor de aplicat metoda asta, fiindcă am încercat și nu mi-a ieșit foarte bine, însă de mâine o iau de la capăt. E un exercițiu de voință, dar cred ca va fi tare util odată ce mă obișnuiesc. Sper să pot depăși perioada aceea ce neliniște și ușoară angoasă cu gândul la email-urile necitite care se tot adună în inbox. Internetul nu o să dispară fără mine. 🙂

O altă metodă e Inbox 0, care te provoacă ca la sfârșitul zilei să nu ai niciodată email-uri necitite. Aplicând metoda propusă de Tim și prioritizând foarte eficient, nu e deloc un scop imposibil. Eu fac asta de când mă știu (în principal din cauza obsesiei mele pentru organizare) și nu-mi închipui cum ar fi să trăiești cu 900 de email-uri necitite. Brrrr…

Acestea fiind spuse, tu ai fi dispus să încerci metoda propusă de Tim?
Ce alte sugestii ai avea pentru un schimb de email-uri mai eficient?

Surse foto: 1, 2.

Vreau să-ți fac o ofertă pe care nu o poți refuza…

<În vocea lui Don Corleone.>

Te-am invitat pe blogul meu fiindcă vreau să-ți fac o propunere pe care nu o poți refuza. Prietenii mei de la Casa Tulceană își deschid porțile pe 1 noiembrie anul acesta. Va fi un loc perfect pentru întâlniri de familie, fiindcă ”un om care nu-și petrece timp cu familia nu poate fi un bărbat adevărat”, cum spune Don. Nici prietenii nu-i lăsa acasă, fiindcă vei avea de împărțit cu ei un pahar de vin alb, rece, și o masă gustoasă. To die for.

< /În vocea lui Don Corleone.>

Despre Casa Tulceană

Așa cum îi spune și numele, Casa Tulceană va fi un restaurant cu specific pescăresc, unde vei putea mânca cel mai bun pește pe care l-ai visat vreodată. Deja salivez gândindu-mă la peștele aromat la grătar, însoțit de lămâie și legume, la somonul proaspăt, alături de un demisec răcoritor. Apreciez mult peștele gătit bine și-mi place să-l savurez pe îndelete, mai ales că nu mă pricep încă să-i fac cinste prin gătire în bucătăria proprie. Așa că apelez la specialiști.

Mi-ar plăcea să încerc rețete savuroase și să mă aventurez în arome exotice, prin urmare abia aștept să ajung la Casa Tulceană să fur din secretele bucătarului.

Oferta pe care nu o poți refuza

Casa Tulceană își caută Nașul! Dacă ți-ai dorit vreodată să ai fotografia expusă în holul unui restaurant, în care să vii și să te simți de-al casei, asta e șansa ta.

Lasă un comentariu acestui articol prin care să propui un slogan pentru Casa Tulceană și poți câştiga o masă de 4 persoane pe lună (în valoare de 400 lei) pentru 1 an! De asemenea, fotografia ta chiar va fi expusă la intrarea în restaurant, ca să știe toți cine-i Nașul. 😀

Durata concursului: 6-21 octombrie 2011.
Anunțarea câștigătorului se va face pe 26 octombrie.

Ia să vedem care dintre voi e cel mai priceput în a condimenta cuvintele astfel încât să iasă cea mai bună rețetă.

Care ar fi cel mai potrivit slogan pentru Casa Tulceană?

PS: pe cel mai simpatic dintre comentatori îl voi lua cu mine la deschiderea Casei Tulcene, pe 1 noiembrie. 😉

Sursa foto.

LE: După lungi deliberări între toate propunerile primite, una a ieșit la iveală mândră și ochioasă: “Magie la farfurie”, propus de Rafy! Fiindcă juriului le-a plăcut mult și sloganul ”La noi mănânca şi pescarii”, aparținând Ancăi Iordache și Veronicăi Lascu, propus pe blogul Andreei, va fi și acesta folosit în paralel.

Și eu, la rândul meu, am decis care dintre comentatorii mei mă va însoți la inaugurarea restaurantului, de pe 1 noiembrie. Este vorba de: Irina, care a propus sloganul ”Casa Tulceană – Gustă, savurează, povestește!”.

Mulțumim tuturor pentru participare și să ne citim cu bine și cu alte ocazii!

Interviu cu Jeff Arnett, Master Distiller at Jack Daniel’s

Despre Jeff Arnett am povestit ieri, alături de o mulțime de amănunte și povești despre Jack Daniel’s și esența acestui brand.

Acum a venit însă vremea să vă prezint un interviu cu Jeff însuși, să auziți cu urechile voastre cât de multe lucruri se ascund în spatele titlului său de Master Distiller. Prin acest om am fost fascinată de Jack Daniel’s și am înțeles că factorul uman este cel mai puternic ingredient în whiskey-ul pe care îl produc.

Jack from razvanbb on Vimeo.

Mulțumesc Răzvan pentru ajutor, fiindcă fără el n-aș fi avut șansa să vi-l aduc pe Jeff atât de aproape.

Ce părere aveți despre Jeff? Spuneți sincer: tânjiți după jobul lui?

Sursa foto.