Cele mai bune articole citite în ultima vreme [2]

Mi-am dat seama în ultima vreme că e păcat să nu pun și pe blog articolele interesante pe care le găsesc, ca apoi voi să puteți reveni la ele pentru a le citi când preferați. Așa că, dacă vreți material de citit joia asta (care vă va ajunge până în weekend), am adunat câteva articole foarte bune despre comunicare, leadership, moduri alternative de gândire, conținut, motivații și adevăruri.

Și vă sugerez să folosiți Pocket (via Hoinaru) ca să vă salvați articolele pentru mai târziu, când veți avea timp liber (în metrou, RATB, când așteptați întârziații etc.). citeste mai departe →

Sunt blogger oficial la IAB Romania Forum 2012!

Iată că nu trece nicio săptămână fără o veste bună: deși nu mai pot ajunge la Webit din cauza oboselii acumulate în ultima vreme (care m-a lăsat cu prea puțină energie pentru o asemenea călătorie), voi fi blogger oficial la IAB Romania Forum 2012!

Pentru mine, aceasta este o oportunitate excelentă de a lua contact cu o organizație pe care o admir și din a cărei activitate sper cândva să fac parte: reglementarea industriei de publicitate online. Mi-ar plăcea tare mult ca IAB să-ți extindă expertiza și baza de cunoștințe și către social media, pentru a începe să contureze și în această zonă o serie de reguli utile.

IAB Romania Forum 2012
va avea loc pe 16 octombrie la Hotel Intercontinental și temele dezbătute sunt puternice ancorate în prezent, reflectând preocupările tuturor celor care lucrează în industrie. Astfel, vom discuta despre:

inițiativele legislative din Europa ( mai ales despre protecția datelor cu caracter personal ) si
impactul acestor acte normative asupra industriei locale,
tendințe în prezența brandurilor în mediul online
instrumente și strategii de online branding și impactul lor asupra creșterii pieței de publicitate online
noi formate de bannere, noi abordări în campanii
– importanța crescândă a mediului mobil pentru brandurile care au prezență online.

Tot în cadrul forumului vor fi prezentate și rezultatele studiului ROADS, derulat în parteneriat cu PWC Romania, care va dezvălui valoarea pieței de publicitate online în primul semestru al anului 2012.

Printre specialiștii care ne vor vorbi la eveniment se numără:

Alain Heureux ( President & CEO IAB Europe),
– Cătălin Marinescu (Presedinte ANCOM),
– Ionel Naftanaila ( OBA Project Manager IAB Europe),
Chris Sherwood (Director, Public Policy, Yahoo!),
– Ruxandra Bandila (Marketing & Business Development Manager PWC Romania),
Alexandra Zadoya (Henkel Account Manager, OMD Russia),
– Russ Lidstone (CEO of EuroRSCG),
Bela Papp (A&O CEE Director at Microsoft),
– Robert Pefanis (International Head of Sales, Thinkdigital),
– Krystyna Bębenek (Audience Research Product Manager, Gemius),
Andrea Vassalli (Mobile Product Solutions Manager, Google) ,
– Geoffrey Hantson (Executive Creative Director, Duval Guillaume, Belgium)
– Rupert Slade (PHD Worldwide).

Cred că acestea sunt premisele unui eveniment de succes, unde se vor discuta în detaliu probleme importante pentru industrie, care au impact asupra activității fiecăruia dintre noi, fie că suntem comunicatori în online sau utilizatori ai acestui mediu.

Taxa de participare
este de 150 euro + TVA, iar membrii IAB Romania beneficiază de 50% discount și oferte dedicate pentru achiziționarea mai multor bilete.

Eu abia aștept să relatez live de la eveniment ce se discută, fiindcă îmi doresc să fac parte din această organizație în viitorul apropiat, pentru a putea contribui activ la dezvoltarea domeniului. Cred că nu este suficient să ne rezumăm la a analiza ce se întâmplă pe piața din România, ci trebuie să analizăm și să conștientizăm modul în care activitatea noastră se încadrează în peisajul european și mondial. Impactul real este cel cumulat, iar direcțiile de creștere pot fi identificate mai ușor când privim lucrurile la nivel macro.

Ce întrebări ați vrea să adresez, din partea voastră, la eveniment, având în vedere temele majore care vor fi abordate? Lăsați-mi ideile voastre în comentarii, iar eu le voi pune în discuție la eveniment.

Blogging-ul: de la campanii la diplomatie [Webstock 2012]

Webstock 2012 a fost de departe ediția mea preferată, deși a avut și unele minusuri, așa cum se întâmplă uneori. Pe de o parte, m-am bucurat de calitatea invitațiilor, mai ales cei din panelul principal, dar pe de alta nu pot să nu mă întreb de ce eficiența juriului nu a fost cea la care mă așteptam, în privința premiilor acordate.

Cred însă că premiile nu contează atât de mult, ci eficiența campaniilor care au fost înscrise, premiile Webstock fiind o modalitate bună de a ne informa asupra campaniilor din sfera online din România, fiindcă eu, spre exemplu, nu știam de existența unora dintre ele.


(sursa foto)

Iată cu ce am rămas eu de la Webstock 2012:

Am avut plăcerea să-l ascult, pentru prima dată, pe Martin Harris (Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii in Romania), care este și blogger pentru Foreign & Commonwealth Office al Marii Britanii. În lumina pasiunii consolidate pentru ”all things British”, descoperirea că un diplomat este atât de deschis acestui mediu și știe să îl folosească pentru a consolida brand-ul țării sale, dar și pentru a menține legătura cu expații britanici din România a fost o bucurie. De la test drives, informații despre Parlament și până la onorarea medaliatului olimpic de la Jocurile Paralimpice, Eduard Novak, lui Martin Harris nu îi scapă nimic. Discursul său este perfect structurat și livrat într-un vocabular perfect ales, cu o naturalețe și eleganță cum numai britanicii au.

Domnul ambasador gestionează, alături de echipa sa, și pagina de Facebook a Ambasadei Marii Britanii la București, dar și contul de Twitter al acestei instuții. Am fost plăcut impresionată de puternica ancorare în prezent a Ambasadei și îi apreciez și mai mult pe britanicii aceștia fantastici, care știu să îmbine atât de bine prezentul cu valorile trecutului.

Eduard Novak a fost revelația evenimentului. Game changer, cum ar spune englezii. Văzând pentru prima dată clipul victoriei sale de la Jocurile Paralimpice de anul acesta de la Londra, am simțit emoția unei săli întregi care în acel moment realiza importanța reușitei acestui sportiv extraordinar.

Eduard Novak a pășit apoi, cu naturalețe, în fața sălii care îl aplauda în picioare. Povestea sa a fost simplă, punctată de momente amuzante și clipe emoționante – un discurs onest al unui om educat, cu spiritul puternic și cu disciplina muncii epuizate pe care o face de ani de zile. Înainte să fie campion la Londra și înainte de accidentul care i-a creat dizabilitatea, Eduard Novak a fost campion național, european și mondial la patinaj viteză. Confruntat cu imposibilitatea de a-și continua cariera la care visase, s-a reorientat către ciclism, căruia i-a dedicat ultimii 14 ani din viață. În 2008 a luat argintul la Beijing, însă în România nu a vorbit nimeni despre asta. Cu amărăciune în glas, Novak spune că ”nimeni nu-și aduce aminte de cel care ia locul 2”, deși locul 2 era la o Olimpiadă.

În lumina efortului monumental depus de acest om pentru a atinge cele mai înalte culmi ale performanței, sunt 2 lucruri pe care le-am conștientizat: m-am convins, încă o dată, că munca dă rezultate, însă aceste rezultate nu vin niciodată când vrei sau când consideri că ar trebui să vină; ele vin când ai dat tot ce puteai da profesiei căreia te-ai dedicat. Eduard Novak este tată și soț, așa că premisa conform căreia nu poți face performanță decât dacă te dedici doar carierei și atât este infirmată de nou. Am fost profund impresionată de personalitatea sa, de prestanța sa și, mai presus de toate, de capacitatea lui Eduard Novak de a-și reclădi viața după ce totul părea a se fi terminat. În viață nu există garanții sau siguranțe absolute, ci doar voința de a face ceva și capacitatea de muncă pentru a-ți îndeplini obiectivele.

Un alt tânăr care promite enorm este Mihai de la Doza de Haș, pe care l-am descoperit prin Răzvan, căruia îi datorăm și prezența sa la Webstock anul acesta. Mihai este un showman nativ: carismatic, amuzant și versatil, el a reușit să strângă prin show-ul său o bază imensă de fani și o audiență mai mare decât cea a tuturor bloggerilor din România, adunată. Mihai are fani care îi cer autograele pe stradă, e parte din popular culture.

Dacă l-aș fi cunoscut din facultate, cred că l-aș fi ales drept subiect pentru licență sau dizertație. Doza de Haș are exact ce îi trebuie pentru a deveni mainstream, iar startul a fost deja luat: minute în șir, toată audiența de la Webstocka râs în hohote la clipurile sale (me included). Sper să-l cunosc și eu în curând și să am oportunitatea să aflu mai multe despre el. Între timp, abonați-vă la canalul său de Youtube și luați-vă doza zilnică de râsete sănătoase. Îmi puteți mulțumi mai târziu. 🙂

La Webstock mi-a plăcut foarte mult și prezența Vodafone, care a fost concretă, concisă și foarte utilă. Programele dezvoltate de ei sunt din ce în ce mai bune și cred că susținerea lor pentru mediul online a rezultat în beneficii concrete pentru comunitatea de bloggeri, cea de utilizatori social media, dar și pentru clienții companiei. Mi se pare excelente:
– proiectul ”Salvează o carte” prin care au tipărit cărți în schimbul activării facturii electronice (acum am și eu una dintre cărțile copilăriei mele, ”Prâslea cel Voinic și merele de aur”);
– competiția ”Start-App Challenge” care a susținut și continuă să susțină dezvoltarea pieței de aplicații mobile destinate utilizatorilor din România (eu folosesc deja La mulți ani, Mersul trenurilor, Cinemagia și Transport urban)
– proiectul Little Blog Book, care reunește câteva interviuri reușite cu bloggeri citiți din România, incluzând și rezultatele unui concurs foto foarte simpatic desfășurat pe Instagram – #Împreună.

Activările brandurilor de la eveniment au fost și ele foarte bune: gemenele de la HP au făcut vâlvă, Googlecino și Twittcino de la Don Cafe au fost delicioase, Bitdefender a fost un brand generos, iar Staropramen a avut o tastatură din cutii de bere pe care nu aveai cum să o ratezi.

Webstock 2012 a fost cea mai bună ediție de până acum și îmi pare rău că nu am putut rămâne și la workshop-uri, fiindcă mi-ar fi plăcut să particip la discuții. Sper ca în fiecare an să avem o comunitate online mai puternică, mai profesionistă și mai responsabilă și, mai ales, rezultate reale cu care să ne mândrim. Until we meet again!

Copyright-ul si paginile de Facebook din România

Am pus acest articol în draft acum vreo săptămână, însă n-am avut vreme să mă ocup de el așa cum aș fi vrut, până astăzi. Mă roade lipsa de profesionalism cu care sunt administrate paginile de Facebook din România, mai ales cele care se laudă cu sute de mii de fani și apar în studii de caz pe la conferințe. Motivele sunt numeroase, însă astăzi voi discuta exclusiv despre încălcarea sistematică a drepturilor de autor a producătorilor de conținut media pe care o practică agențiile sau ”specialiștii” în comunicare ce administrează aceste pagini.

Sună dur? Așteptați până vedeți exemplele.

Două gânduri despre aspecte legale și social media compliance

A crea și gestiona o pagină de Facebook presupune eforturi, atât financiare, cât și de recrutare de personal care să administreze în mod profesionist pagina și o mulțime de alte costuri detaliate bine de către Chinezu și Alex Negrea în articolele lor despre acest subiect. O parte mare din aceste costuri ar trebui anticipate pornind de la aspectul legal al conținutului care va fi publicat pe o pagină de brand. Acest aspect presupune următoarele lucruri:

– brandul se va angaja să nu publice materiale asupra cărora nu are drepturi de autor (fotografii, video etc.);
– brandul va avea documente care să ateste legal că are voie să menționeze o persoană publică (artist, sportiv etc.); fără să aibă acordul scris al acestei persoane de a-i folosi numele și fotografiile pe cananelele menționate (în mod specific), nu va avea dreptul să se folosească de imaginea sa;
– brandul va respecta legislația locală.

Aceste detalii legate de legislație și social media compliance înseamnă că:

– brandurile nu au voie să folosească imagini care nu le aparțin
– brandurile nu au voie să dea share videoclipurilor de pe Youtube (fără a avea contract cu artiștii respectivi)
– brandurile nu au voie să menționeze artiști și personalități în statusurile pe care le postează.

Ei bine, nu pot să nu mă enervez când văd că unele branduri se laudă cu mari ”succese”, mai ales de ordin cantitativ, construite în baza imaginilor furate de pe net și a videoclipurilor de pe Youtube a marilor artiști. Nu poate fi nimeni mai catolic decât Papa, însă unele exemple sunt de-a dreptul cinice.

Later edit 2:

Iată și părerile unor avocați pe care poate îi veți crede mai mult decât pe mine:

”Copyrights vest automatically in the creator of the original content—they do not require registration, using the work in conjunction with the symbol ©, or the use of any other measures in order to vest in the creator.

Therefore, if you did not create the content you are sharing on social media, copyright laws likely prohibit you from using it without the owner’s consent. […] Moreover, your business can be liable for copyright infringement even if it did not “personally” use the copyrighted material if it “induces” the infringement or vicariously infringes. Accordingly, if your business benefits from someone else’s copyright infringement (e.g. the infringing acts of a marketing agent, employee, etc.), and your company is in position to prevent it, your company could be liable. To my knowledge this issue has yet to materialize in a public way in the realm of social media, but the implications are apparent.”

Puteți citi întregul articol InVigorLaw.

Kiss Fm, pagina care ocupă locul 5 în topul Facebrands.ro ca număr de fani, își distrează fanii cu poze luate de pe net:

Radio Zu, numărul 9 pe Facebrands.ro, cu peste jumătate de milion de fani, ia clipuri de pe Youtube fără remușcări:

Pro TV își ”delectează” audiența cu poze create în Paint de puștoaice de 13-14 ani:

Pepsi îl exploatează pe Michael Jackson:

LE: Am aflat că Pepsi are contract pentru a folosi imaginea lui Michael Jackson, așa că îmi retrag afirmația. Mulțumesc că m-ați ajutat să aflu acest lucru.

Nivea are o fotografie cu Alexis Bledel, pe care am certitudinea că nu a cumpărat-o:

Iar Absolut Vodka are postere cu ”Keep calm and…”:

Exemplele pot continua, iar eu cred că trebuie sancționate cumva aceste abateri. Nu este doar nepotrivit ca imagine pentru un brand mare să folosească imagini care nu îi aparțin în mod vădit, ci consider că aceste tipuri de conținut scad și din calitatea comunicării unei companii cu publicul său, încurajând, în același timp, mentalitatea unui public care vrea divertisment de duzină. Din punctul meu de vedere, un brand ar trebui să-și respecte personalitatea pe care o conostruiește prin mesajele pe care le transmite, să mențină un tone of voice coerent și să ofere conținut de calitate. Oare e chiar atât de greu să faci un abonament la Shutterstock și să-ți iei de acolo tot ce ai nevoie? Sau să angajezi un fotograf să producă fotografii de calitate? Sau un web designer?

Unii pot considera ca acest lucru este dificil, fiindcă presupune costuri, însă cine a crezut că social media se face cu bani puțini, s-a înșelat. Cu cât vom realiza mai repede acest lucru, cu atât se vor lua decizii mai bine informate și mai realiste cu privire la mediul online. Până atunci, gândiți-vă că, de câte ori dați ”like” sau ”share” unei poze furate de pe net sau unui clip luat fără sursă de pe Youtube, un brand care chiar muncește să creeze conținut de calitate are de suferit. În fond, ne dorim ca lucrurile să evolueze, nu?

Later edit 3: Vă recomand să citiți și acest articol de pe Inc.com cu titlul ”How to Avoid a Social Media Lawsuit”. Veți găsi acolo mai multe detalii care ne lămuresc cu privire la statutul proprietății intelectuale în sfera online.

Later edit 4: Dragoș Gaftoneanu a scris un articol care cuprinde extrase din legislația românească ce privește proprietatea intelectuală. Sper să vă fie de ajutor.

Later edit 5: Dacă nu mă credeți pe cuvânt, vă recomand să citiți pe The Next Web despre cum Facebook a închis pagina de Facebook The Cool Hunter, cu aproape 800000 de fani, tocmai din cauza celor descrise mai sus.

Ce aşteptări ai tu de la o pagină de Facebook?

Alex Negrea pune o întrebare foarte bună și are un mic sondaj pe blog pe care vă îndemn să-l completați, indiferent de tipul de utilizator pe care îl reprezentați.

Un astfel de studiu ne ajută nu doar pe noi, cei care gestionăm pagini de Facebook, să avem rezultate mai bune și un nivel mai mare de interacțiune, ci vă ajută și pe voi, utilizatorii de Facebook care sunteți bombardați cu mesaje de la companii, să vi se ofere un tip de conținut care să vă fie util sau să vă ofere o recompensă valoroasă (iar aici nu mă refer doar la concursuri).

5 lucruri pe care mi le doresc eu de la o pagină de Facebook

Deși sunt biased, cum ar spune americanii, această subiectivitate profesională mă face să am așteptări crescute față de conținutul pe care îl oferă o pagină de Facebook, indiferent de domeniul din care provine. Astfel, iată cele 5 rigori de la care eu consider că nicio pagină nu ar trebui să se abată:

  • Să aibă conținut original, asupra căruia să aibă drepturi de autor (o regulă pe care nu o respectă decât puține branduri din România – voi reveni cu un articol legal de acest subiect).
  • Să aibă un tone of voice constant, respectuos și specific brandului.
  • Să-și demonstreze utilitatea pentru fanii paginii.
  • Să ofere informații corecte și documentate.
  • Să aibă un timp de răspuns pe pagină de maxim 24 de ore.

Viteza de reacție a brandurilor pe Facebook

Mi se pare că social media a dat naștere unui conflict de interese, dacă îl pot numi astfel, care este interesant de urmărit. În timp ce social media reclamă necesitatea unui răspuns prompt la întrebările și nevoile publicului țintă, puțini sunt acei manageri de pagini, fie ei din cadrul agenției, fie free lancers etc., care urmăresc activitatea pe pagină și în weekend și sunt dispuși să monitorizeze și să facă client service și în timpul lor liber.

Desigur, timpul personal nu ar trebui dedicat sferei profesionale și ar trebui respectat, însă iată că acele companii care reușesc să fie prompte și atente la toate reacțiile publicului țintă sunt cele care se bucură de succes.

Spre exemplu, iată care sunt liderii la nivelul diferitelor industrii din punct de vedere al vitezei de reacție pe pagina lor de Facebook:

Branduri
LBC Express Inc. – 58 176 fani – 16 Min – 91.75 % response rate
Acer Indonesia – 612 837 fani – 20 Min – 95.05 % response rate
Claro – 415 026 fani – 21 Min – 96.99 % response rate

Airlines
Airphil Express – 228 712 fani – 26 Min – 83.63 % response rate (trebuie să vedeți cover-ul paginii de Facebook și să observați ce înseamnă promise & delivery)
KLM – 1 540 778 fani – 27 Min – 94.14 % response rate
Volaris – 335 410 fani – 49 Min – 77.92 % response rate

Fashion
Next – 1 037 899 fani – 49 Min – 90.45 % response rate
Stylefruits – 794 006 fani – 103 Min – 88.44 % response rate
Nike Running – 995 621 fani – 141 Min – 84.90 % response rate

Unele cifre de aici sunt chiar impresionante și puteți găsi detalii și despre alte industrii (Automotive, Retail, Technology, Finance, Telecom etc.) pe SocialBakers.com.

Desigur, cu cât e mai mică pagina, cu atât este mai ușor de gestionat, însă avem nevoie de provocări și ne dorim creșterea, nu? Trebuie să fim pregătiți cu toate abilitățile, așa că vă rog să completați și voi chestionarul lui Alex (durează maxim 3 minute) și să-l dați mai departe. Mesajul inspirațional al acestui articol este că împreună putem face Facebook un loc mai bun, cu mai puțin spam și mai multe lucruri interesante.

Facebook Ads – bune practici

Am găsit astăzi un tânăr producător de muzică numai bun de dat în judecată. Nu de către mine, ci de către managementul unui artist care a câștigat recent trei Grammy-uri. Iată ce Facebook ad am văzut astăzi:

Deși mă așteptam să ajung pe pagina de Facebook a lui Skrillex, am ajuns pe această pagină, aparținându-i unui oarecare Zetto. Desigur, am raportat întâmplarea, însă mă tem că acest ad e doar unul dintre nenumăratele cazuri de acest fel. De asemenea, nu pot să nu observ calitatea deseori foarte scăzută a Facebook ads care mă vizează. E drept că sunt constrângeri de număr de caractere și impact vizual, însă nu înțeleg cum apar totuși reclame atât de slabe precum aceasta:

Nu mai spun despre reclamele cu litere lipsă, cu greșeli de gramatică etc. Cum credeți că putem, în calitate de consumatori, să contribuim la selectarea acestora pentru a crește calitativ acest sector.

Voi ați văzut astfel de exemple? Dacă da, ați reacționat printr-o acțiune?