Doar un pic peste o lună a trecut între a-l vedea pe Armin la Untold și show-ul său din Sofia de sâmbăta trecută. Știam că la Armin Only Embrace voi avea parte de o experiență diferită, cu artiști live și cu piese melodice, așa că ne-am luat bilete din vreme.

Practic, am repetat experiența din 2014, când am fost la Armin Only Intense, probabil cel mai bun show de până acum din această serie (cel puțin dintre cele văzute de mine).

Am stat la același hotel, am mâncat burgeri în același loc și am fost la aceeași arenă (Armeec Arena). Might sound old school, dar Sofia nu e chiar locul în care să faci experimente.

După un binemeritat disco nap, am pornit către arenă, cu mașina, desigur, fiindcă n-aș fi vrut să încerc să leg o conversație cu taximetriștii lor, care nu par să fie mai civilizați decât ai noștri (mai ales cu străinii). Am ajuns cu 10 minute înainte să urce Armin pe scenă, exact cât să avem timp să ne încărcăm cardul și să ne luăm o sticlă cu apă.

Armin Only Embrace a început cu o numărătoare inversă, la care publicul s-a simțit ca de revelion. Apoi s-a auzit trompeta artistului olandez Eric Vloeimans, care mi-a turnat miere peste suflet. N-aș fi crezut niciodată că sunetul unei trompete poate fi atât de expresiv sau că se poate îmbina așa de bine cu trance-ul. Însă Armin știe mereu să ne surprindă.

Pe când alți artiști se urcă pe pupitre cât mai înalte, Armin folosește doar esențialul pentru a construi show-urile sale emblematice. A mixat în spatele unui pupitru simplu, așezat strategic, pentru a forma litera A cu ecranul uriaș din spatele său. Scena a fost mult mai simplă decât la show-ul Intense, însă nu lipsită de expresivitate. Conceptul s-a bazat mai mult pe lumini și pe proiecțiile de pe ecranele din spate decât pe dansatori și coregrafii complexe. Iar prelungirea sub formă de insulă a scenei i-a permis lui Armin să vină în mijlocul publicului, acolo unde este mereu bine primit!

Momentele mele preferate au fost, ca de fiecare dată la Armin Only, cele în care artiștii vocali au cântat live piesele mele preferate.

După Eric Vloeimans, pe scenă a urcat Mr. Probz, alături de care am fredonat (ok, cântat în gura mare 😀 ) ”Another you” (video).

Olandezul Cimo Fränkel a venit și el la Sofia, pentru a cânta ”Strong ones” (video), track-ul ce emană cea mai multă energie pozitivă de pe întregul album, în opinia mea.

Din grupul de artiști care au venit cu Armin la Sofia n-a lipsit nici Angel Taylor, care, vizibil emoționată, a cântat totuși foarte bine ”Make it right” (audio), una dintre cele mai catchy piese de pe Embrace.

Mi-ar fi plăcut să-l aud și pe Kensigton live, însă n-a fost să fie. Ba chiar pe durata piesei ”Heading up high” (video) sunetul a fost mai slab, iar clipul rulând pe ecrane a făcut momentul să pară ca un promo de videoclip. Cu toate astea, m-am bucurat de moment și de piesă, ale cărei linii vocale îi dau o forță extraordinară!

Unul dintre momentele neașteptate ale show-ului a avut loc după exact o oră, la 1 noaptea, când pe ecranele de pe scenă a apărut o eroare de VLC și apoi un mare blue screen of death. Pentru o milisecundă, am ”mușcat” și eu momeala, dar, știind cât de bine pregătiți sunt olandezii, m-am prins rapid că era parte din show. Dar nu mulți au realizat asta. Vocea preînregistrată a anunțat un ”total blackout”, după care au început testele de lumini, sunet și efecte pirotehnice (nu excesive, dar suficient cât să-mi dea o stare de vagă anxietate). Basul a avut parte de un test dedicat, după care sunetul a fost dat un pic mai tare ca până atunci și a fost reluată nebunia.

O altă surpriză plăcută a fost s-o văd pe Betsie Larkin pe scenă, a cărei voce incredibilă a sunat impecabil pe ”Hands to heaven” (audio)!

O prestație excelentă a avut și BullySongs, artistul vocal și compozitorul olandez căruia îi prevăd o ascensiune rapidă. Vocea lui a răsunat perfect pe ”Caught in the slipstream” (audio) și ”Freefall” (video).

Desigur, n-au lipsit clasicele ”Save my night” (din campania Dance more, drink slow) sau ”This light between us”.

Să nu credeți că n-am avut parte și de piese cu BPM mai ridicat, precum ”Embargo” sau ”Off the hook” (produsă alături de Hardwell). Desigur, pe lângă producțiile proprii, Armin a inclus în setlist și track-uri ale altor DJ, precum ”Mega” – Super8 & Tab, ”Give U Love” (Avaro Remix) – The Groove Guys & Tonic Tunes sau ”Disappear” – Feel & Adara.

Show-ul s-a încheiat cu promisul set de vinyl, pe care îl puteți vedea, într-o formă foarte similară, în întregime pe Youtube.

Deși l-am văzut de mai mult de 10 ori în ultimii 9 ani, nu m-am săturat de show-urile sale. Pentru mine, Armin rămâne un artist devotat, care nu doar știe să facă muzică bună, ci să și crească o comunitate în jurul său, de la fani pasionați și până la artiști care îți dezvoltă cariera cu ajutorul său. Și da, încă mi s-a făcut pielea găină și încă am avut emoții în punctele cheie din show, la fel ca acum 9 ani.

Din păcate, în opinia mea, publicul nu i-a arătat olandezului respectul cuvenit. Entuziaști au fost, nu zic nu, dar nu se cade să fluieri ca pe câmp când pe scenă se află un artist (Eric Vloeimans) și o balerină, care încearcă că dea vieți unei clipe emoționante.

Să spunem doar că, după a doua experiență de acest fel de la Sofia, prefer ca Bulgaria să rămână doar o bucată de traseu în drum spre Grecia.

În ciuda diferențelor culturale, amintirea Armin Only Embrace rămâne și sper ca Armin să decidă să vină cu show-ul acesta și la București. Cred că am demonstrat în noiembrie 2014 că avem un public receptiv și destul de educat, care știe să aprecieze experiența Armin Only.

Pentru mine, concluzia după fiecare show e aceeași: Armin, you’re one of a kind!