M-am bucurat tare mult cand Cristina Bazavan a venit sa tina un curs la noi la master, in primul rand fiindca ma fascineaza povestile ei si in al doilea rand fiindca stiam ca intotdeauna cel mai bine se invata din interactiunea cu un profesionist in domeniu.
Cateva lucruri de bun simt pe care Cristina le-a spus si care eu cred ca trebuie amintite, fiindca nu toata lumea e constienta de ele, ar fi:
– faptul ca formarea profesionala si intuitia/chemarea catre un anumit domeniu sunt doua lucruri diferite; nu conteaza care dintre ele te duce catre job-ul/cariera visata, atata timp cat te duce acolo.
– intamplarea poate avea un rol mai important in cariera ta decat orice efort de-al tau, dar si pentru intamplarea asta trebuie sa muncesti un pic.
– insight-urile valoroase nu vin fara multa munca si multa documentare.
– etica si principiile sunt doua elemente la care nu trebuie sa renunti niciodata, fiindca exista posibilitatea ca job-ul tau sa te dezumanizeze.
– uneori e mai bine sa spui “nu stiu” si sa primesti un sfat avizat, decat sa te duci acasa si sa incerci sa inveti ceva de unul singur, fiindca poti gresi.
– daca tu crezi cu adevarat intr-o idee, n-o uita; lupta pentru ea!
– respecta timpul oamenilor cu care lucrezi.
– fii autentic si personalizeaza-ti eforturile de comunicare pe care le adresezi jurnalistilor.
– cunoaste-ti bine domeniul si produsul/brandul pe care il promovezi.
– lasa publisher-ului libertatea de creatie pe subiectul pe care vrei sa-l promovezi si cere-i sfatul.
M-am bucurat ca in sala au venit oameni interesati, care au trecut de vremea studentiei, insa senzatia de a fi din nou in facultate e placuta.
Cat despre exercitiul cu marul, a fost tare simpatic. Ca sa-l faceti si voi, uitati-va in poza asta si spuneti ce credeti: fetita pune marul sau il ia? (Daca vrei sa afli raspunsul, lasa un comentariu si-ti voi raspunde.)
Mar 20, 2011 - 06:20 AM
Eu zic ca-l pune! Chiar sunt curioasa sa-mi zici cum e 🙂
Mar 20, 2011 - 07:11 AM
intuitia/inspiratia, ma fac sa zic (mno, alt element/detaliu nu am) ca…il PUNE !
asta daca as fi o persoana care vrea sa ofere ceva (in viata, societate, grup de prieteni, etc).
ori, as putea sa il iau, daca motivatiile mele si determinarea na fac sa-mi doresc “marul” (acel ceva anume) – pe care il recunosc/identific, cu usurinta, intr-o multime de alte “mere”.
primul lucru la care ne gandim, este ca marul rosu e o exceptie, printre celelalte mere verzi si galbene. exact ca in viata, unde suntem tentati, intai de toate, sa “luam” ceva si nu sa “oferim” (sau invers) in functie de ce fel de persoana suntem si cum ne comportam.
e clar, ca poza asta spune multe despre fiecare dintre noi. io asa o percep !
mno, zi cum e, pana la urma ! poate-am batut io campii 🙂
Mar 20, 2011 - 01:54 PM
eu sunt de părere că îl pune. Își aduce contribuția la aspectul lăzilor, unul destul de fad. Părerea mea
Mar 20, 2011 - 02:40 PM
Intrebarea cu marul nu are raspuns corect.
Daca ai ales ca fetita pune marul, atunci instinctele tale sunt cele de comunicator (PR, marketing, advertising), fiindca esti inclinat sa scoti in evidenta produsul pe care il promovezi intre celelalte.
Daca ai ales ca fetita ia marul, locul tau este de partea clientului, care vrea sa se diferentieze in piata.
Deci, dragii mei, aveti instinctele potrivite pentru a face promovare. 🙂